Peste 1.000 de baraje nu îndeplineau, în 2017, condiţiile de siguranţă, existând riscul producerii unor catastrofe cu efecte semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului, se arată în "Raportul Public pe anul 2017" al Curţii de Conturi, postat pe site-ul instituţiei. "Un alt aspect constatat a fost legat de situaţii în care deţinătorii unor lucrări hidrotehnice nu au efectuat toate demersurile în vederea autorizării funcţionării acestora. A rezultat faptul că un număr de 39 de baraje de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B) nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă. Referitor la barajele din categoriile de importanţă C şi D (baraje de importanţă normală şi redusă), la nivelul anului 2017, un număr de 982 de baraje nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă, existând astfel riscul producerii unor catastrofe, cu consecinţe semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului", se arată în raport, la capitolul destinat activităţii Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Curtea de Conturi recomandă, astfel, efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare. În total, Curtea de Conturi a identificat prejudicii în valoare de 350 de milioane de lei şi venituri neîncasate de 932 milioane de lei, în urma controalelor efectuate anul trecut privind exerciţiul financiar 2017, potrivit raportului menţionat.