Bărbații de peste 45 de ani reprezintă cea mai stresată categorie profesională din România, pentru că se tem că nu-și vor mai putea găsi un loc de muncă în eventualitatea în care ar rămâne fără serviciu, a declarat ieri Nicolae Voinoiu, directorul Direcției Control, Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. ”Intenționăm să extindem în acest an o evaluare demarată în 2008 în rândul angajaților și din care a reieșit această statistică. Campania de evaluare va fi dezvoltată în cinci județe ale țării. Pentru elaborarea unei metode de cuantificare a stresului, e nevoie de un număr foarte mare de determinări. Noi acum folosim metoda Danemarca, însă această metodă trebuie transpusă la nivelul țării, trebuie adaptată în funcție de regiune, obiectul de activitate al lucrătorului, de riscurile emergente”, a afirmat Nicolae Voinoiu, cu ocazia lucrărilor Campaniei Europene 2014-2015 ”Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase”. Potrivit acestuia, stresul afectează muncitorii, iar aceștia ajung la un moment dat să sufere accidente. ”La finalul campaniei, intenționăm să producem un material legislativ prin care inspectorii noștri să poată avea o pârghie de control al nivelului de stres suportat de angajați. Trebuie modificată legislația, pentru a reglementa tot ceea ce ține de relația de muncă dintre angajat și angajator. Momentan, este destul de dificil de cuantificat gradul de stres atunci când ne confruntăm cu reclamații legate de condițiile de la locul de muncă. Inspectorii nu pot aplica sancțiuni, însă pot dispune măsuri de remediere a situației, măsuri care pot include și schimbarea locului de muncă al angajatului în cadrul companiei respective”, a mai spus Voinoiu. Potrivit lui Doru Constantin Darabont, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii (INCDPM) ”Alexandru Darabont”, 22% dintre lucrătorii din spațiul comunitar sunt afectați de probleme legate de stres. Campania ”Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase” se va derula pe parcursul a doi ani și va implica sute de organizații din întreaga Europă, cuprinzând o serie de activități precum sesiuni de formare, conferințe și ateliere de lucru.