Testele Naţionale au debutat cu stîngul, după cum susţin unele cadre didactice care au contestat baremul de corectare de la proba de limba şi literatura română, în condiţiile noilor schimbări lingvistice apărute ca urmare a publicării noului Dicţionar Orografic Ortoepic şi Morfologic (DOOM). Unele cadre didactice universitare au contestat baremul de la gramatică, spunînd că o anumită propoziţie notată ca fiind circumstanţială de timp este, după noile reguli, atributivă. "La Constanţa am hotărît să facem corectarea lucrărilor în favoarea elevului. Aşa că toţi profesorii din comisiile de corectare au fost instruiţi să ţină cont că la subpunctul 5, adverbul de mod poate fi luat şi ca adverb de timp. Baremul prevedea numai prima variantă considerată corectă, însă ne-am pus de acord din punct de vedere ştiinţific şi am considerat ambele variante corecte", a declarat vicepreşedintele Comisiei Judeţene de Organizare a Testelor Naţionale, inspector de limba română al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Camelia Ciurăscu. Ea a mai spus că şi la subpunctul opt de la partea I, propoziţia circumstanţială de timp, introdusă după substantivul "toamna", poate fi considerată şi propoziţie atributivă. "Colegii mei au fost instruiţi şi, cu aceste două amendamente aduse la baremul iniţial, au intrat la corectat considerînd corecte, la subpunctele amintite, ambele variante. Deşi gramatica este o ştiinţă exactă, filologii au puncte de vedere diferite. Important este ca nuanţele, exprimările ştiinţifice de tip gramatical, să nu afecteze notarea lucrărilor aşa că decizia noastră de a considera corecte cele două variante s-a dovedit cea bună, după cum am şi primit confirmare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării", a mai spus Camelia Ciurăscu.

La rîndul ei, Liliana Preoteasa, preşedintele Comisiei Naţionale de Organizare a Testelor Naţionale spune că noile norme au apărut în toamnă, cînd elevii erau în clasa a Vlll-a. Însă ei învaţă gramatică din clasa a V-a, după reguli mult mai simple decît cele de acum. Preoteasa susţine că toate comisiile de examen au fost informate de oportunitatea utilizării ambelor varinate. În opinia preşedintelui comisiei naţionale, baremul nu este o colecţie de soluţii posibile. "În barem nu scrie nimic de metodologie. Pote nu era rău să fie făcută menţiunea privind ambele variante. Dar, dacă au fost instruite comisiile, credem că este suficient", a mai spus Preoteasa. Într-adevăr, este suficient dacă elevii nu vor avea de suferit, însă nu este în regulă ca astfel de scăpări să fie caracteristice României, şi, în mod cert, nu numai în domeniul educaţiei şi învăţămîntului. Dar aşa se întîmplă cînd există preocuparea ca în fiecare an să se schimbe regulile jocului şi astfel uităm să antrenăm jucătorii. Procentul de promovabilitate spune adevărul, dar numai pe jumătate pentru că deja există în România democratică sistemul paralel de învăţămînt unde meditaţiile particulare cîntăresc susbtanţial la notele pe care le obţin copiii noştri.