Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a schiţat, ieri, un plan pentru a pune capăt crizei datoriilor în Zona Euro, care cuprinde cinci domenii de acţiune şi prin care băncilor care sunt salvate de la faliment li se cere să nu mai acorde dividende. Barroso a spus că băncile trebuie să pună deoparte mai mulţi bani, pentru a se păzi de viitoare pierderi. De asemenea, băncile sprijinite prin fondul de salvare al Zonei Euro - Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESA) - trebuie să înceteze să mai plătească dividende sau să mai acorde bonusuri, a cerut Barroso. El a indicat cinci direcţii de acţiune destinate să spargă cercul vicios format de îndoielile privind sustenabilitatea datoriilor suverane, stabilitatea sistemului bancar şi perspectivele de creştere ale UE. Astfel, este nevoie de o acţiune decisivă în privinţa Greciei, încât toate îndoielile în legătură cu sustenabilitatea economică a ţării să fie îndepărtate. Barroso aminteşte şi eliberarea ultimei tranşe din împrumutul internaţional acordat Greciei. Comisia spune că trebuie implementate măsurile asupra cărora s-a căzut de acord în iulie, adică sporirea fondului de salvare până la 440 de miliarde de euro şi accelerarea lansării succesorului său permanent, Mecanismul de Stabilitate Europeană.

Marţi seara, Slovacia a votat împotriva extinderii FESA, fiind singura dintre cele 17 membre ale Zonei Euro care se împotriveşte creşterii fondului de salvare. Totuşi, în spatele acestui vot au stat lupte politice interne iar analiştii se aşteaptă la un nou vot, de data aceasta favorabil, până la sfârşitul săptămânii. În plus faţă de extinderea FESA, măsurile agreate în iulie de liderii eurozonei prevăd şi preluarea de către creditorii privaţi a 21% din împrumuturile Guvernului grec. Totuşi, investitorii cred acum că ambele măsuri sunt inadecvate şi cer ca fondul de salvare să fie crescut la 2.000 de miliarde de euro. Ei se tem că investitorii privaţi vor fi obligaţi să-şi asume mai mult decât proporţia de 21% din împrumuturi sugerată. Liderii europeni au fost aspru criticaţi, în special de investitori, că nu iau măsuri decisive pentru a pune capăt crizei. Totuşi, acum există sentimentul că o asemenea acţiune va fi iminentă, ochii fiind aţintiţi asupra summit-ului UE din 23 octombrie şi asupra reuniunii G20 de la Cannes, de la începutul lunii noiembrie.

Pe de altă parte, Agenţia Standard & Poor\'s (S&P) a revizuit perspectiva asupra ratingului Erste Group Bank, de la stabilă la negativă, ca urmare a riscurilor unor pierderi în operaţiunile din Ungaria ale grupului, precum şi din cauza revenirii lente a economiei din România, se arată într-un comunicat al S&P. Ungaria şi România reprezentau, împreună, la sfârşitul lui 2010, 15% din expunerea totală la risc de default a grupului. Comitetul Executiv al Erste Group a decis, luni, o serie de măsuri cu privire la evaluarea portofoliului CDS, la operaţiunile din Ungaria şi România, precum şi la aplicarea unitară la nivelul grupului a metodei dobânzii efective. Erste Group şi-a redus semnificativ expunerea pe Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda şi Italia, de la 1,9 miliarde de euro la sfârşitul exerciţiului 2010 la 0,6 miliarde de euro la 30 septembrie. În plus, pe fondul deteriorării semnificative a perspectivelor economiilor din Zona Euro dar şi ca măsură de precauţie, Erste Group va amâna cu cel puţin un an rambursarea anticipată a capitalului participativ de stat. Erste Group estimează, pentru 2011, o pierdere netă de 700 - 800 milioane de euro. Costurile de risc la nivelul grupului se estimează la 2,3 miliarde de euro pentru anul 2011.