Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, le-a cerut, ieri, statelor UE să se mobilizeze pentru a pune în aplicare propunerile lansate deja de Bruxelles pentru relansarea creşterii economice, ”al cărei motor este blocat”. Preşedintele CE le-a recomandat statelor UE să reducă taxele pe forţa de muncă, pentru a stimula crearea de noi posturi. ”De asemenea, trebuie să creştem investiţiile. În urma propunerii Comisiei, Consiliul European a cerut deja aprobarea de project bonds. Este un mod concret de a pune la dispoziţie fonduri, acum, evitând în acelaşi timp să punem presiune suplimentară pe finanţele publice. Sunt mulţumit să văd că propunerea este pe drumul cel bun, ceea ce înseamnă că o contribuţie de 230 de milioane de euro din actualul buget al UE va putea fi folosită pentru a atrage fonduri de până la 4,6 miliarde de euro în următorii doi ani, pentru proiecte cheie de infrastructură în transport, energie şi domeniul digital”, a mai spus preşedintele CE. Barroso şi-a exprimat dorinţa de a vedea o creştere a capacităţii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii (BEI) cu cel puţin 10 miliarde de euro, ”ceea ce ar pune la dispoziţie fonduri atât de necesare pentru sprijinirea creării de locuri de muncă, în special dacă fondurile vizează afacerile mici”. ”Mi-aş dori să văd un acord la următorul Consiliu European din iunie”, a adăugat el.

Prin apelul lansat ieri, preşedintele CE a încercat să profite de noul impuls dat chestiunii creşterii în Europa prin alegerea lui Francois Hollande în fruntea Franţei şi să reamintească principalele propuneri prezentate de Bruxelles în ultimii doi ani, pentru a stimula activitatea economică în blocul comunitar. Cancelarul german, Angela Merkel, apreciază că ”Franţa şi Germania trebuie să ia deciziile necesare pentru asigurarea viitorului Europei”, conform mesajului de felicitare adresat noului preşedinte al Franţei. Odată cu victoria socialistului Hollande în Franţa, cancelarul german se confruntă în ţara sa cu o contestare tot mai intensă a liniei de austeritate pe care a impus-o, opoziţia de stânga dorind să profite de schimbarea politică de la Paris.

REUNIUNE EXTRAORDINARĂ Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunţat, ieri, o reuniune extraordinară a liderilor europeni, la 23 mai, pentru a se discuta despre mijloacele de relansare a creşterii. Această reuniune, ce va avea loc la Bruxelles, va preceda summit-ul liderilor europeni din 28 şi 29 iunie, din capitala europeană şi care va fi consacrat creşterii şi ocupării forţei de muncă. Aceasta va fi prima reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE cu participarea noului preşedinte francez.

FELXIBILITATE FMI Cele mai avansate state continuă consolidarea fiscală într-un ritm prudent, de aproximativ 1% pe an, a afirmat, într-un discurs rostit luni, la Zurich, directorul general al FMI, Christine Lagarde, arătând o oarecare flexibilitate la presiunile asupra ţărilor cu datorii mari de a-şi reduce deficitul. Această schimbare de atitudine ar putea fi importantă pentru Atena, unde au sporit şansele ca noul guvern să caute să renegocieze pachetul de asistenţă financiară de 130 de miliarde de euro acordat Greciei de FMI şi UE, după ce votul de duminică a arătat că cetăţenii eleni resping măsurile de austeritate. Totuşi, Lagarde a avertizat că FMI realizează că măsurile de austeritate frânează creşterea iar efectele sunt mai grave într-o perioadă de declin economic. Prin urmare, este esenţială reglarea reducerii cheltuielilor şi obţinerea ritmului potrivit pentru consolidarea fiscală, a subliniat şefa FMI. Întrebată cum vede viitorul Zonei Euro, Lagarde a afirmat: ”Vor mai fi accidente pe parcurs dar Zona Euro va rămâne şi va fi solidă”.