Partidul separatist flamand N-VA a devenit cea mai mare forţă din Parlament, după alegerile legislative din Belgia. N-VA a câştigat 27 din totalul de 150 de mandate parlamentare puse în joc, ceea ce aduce ţara mai aproape de diviziune. Formaţiunea, condusă de Bart De Wever, pledează pentru o împărţire a ţării între flamanzi, care vorbesc olandeza şi francofoni. Însă, partidul ar putea fi nevoit să formeze o coaliţie cu partidele francofone. Unii analişti cred că din noul partid ar putea face parte până la opt partide, iar o astfel de alianţă ar putea să îl oblige de De Wever să renunţe parţial la retorica sa naţionalistă. Potrivit legii belgiene, din Guvern trebuie să facă parte cel puţin patru partide şi să conţină reprezentanţi ai ambelor comunităţi lingvistice. Socialiştii francofoni au câştigat cu şase mandate mai mult decât în scrutinul anterior, ajungând la 26. Acest rezultat reprezintă, însă, o pierdere semnificativă pentru coaliţia premierului Yves Leterme, formată din creştin-democraţi, liberali şi socialişti. Guvernul său s-a prăbuşit în luna aprilie, în urma unei dispute aprinse legate de drepturile lingvistice ale vorbitorilor de franceză care locuiesc în Flandra, regiunea vorbitorilor de limbă olandeză. Cele două comunităţi şi-au exprimat adesea frustrările reciproce, dar rezultatul alegerilor de duminică cimentează ascendenţa separatismului ca un curent politic bine înrădăcinat în Flandra.

Belgia se confruntă în prezent cu probleme economice şi nu îşi poate permite o perioadă lungă de incertitudine, avertizează analiştii. În ultimii trei ani, datoria naţională a atins o mărime îngrijorătoare, proporţia dintre datorie şi PIB în Belgia fiind devansată numai de cele din Grecia şi Italia în Zona Euro. În plus, Belgia va prelua preşedinţia UE în luna iulie.