Preşedintele Traian Băsescu a contestat, vineri, la Curtea Constituţională, proiectul de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi. Şeful statului a cerut, în 2 iulie, reexaminarea legii, însă Parlamentul a respins modificările propuse de preşedinte. Potrivit Constituţiei, singura cale de atac a lui Băsescu rămăsese sesizarea acestei Curţi. Mai exact, Băsescu contestă, în sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind Curtea de Conturi, articolele care permit instituţiei să se organizeze şi să funcţioneze prin regulament intern şi să stabilească amenzi, precum şi pe cele referitoare la pensii, numirea consilierilor şi suspendări: “Deşi Curtea de Conturi nu desfăşoară activitate jurisdicţională, litigiile rezultate din activitatea acesteia fiind soluţionate de către instanţe judecătoreşti specializate, toţi consilierii de conturi vor beneficia de o pensie de serviciu în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi. Sub acest aspect, art. 107 alin. 4 conţine prevederi contrare art. 16 alin. 1 din Constituţie, ce recunoaşte egalitatea în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări”. El aminteşte că, potrivit legii fundamentale, organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se reglementează prin lege organică: “Or, prin articolul 12 alin. 2 din legea trimisă spre promulgare se permite Curţii de Conturi să îşi reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curţii, organizarea activităţii specifice precum şi modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activităţi. În felul acesta, plenul Curţii de Conturi se substituie Parlamentului, instituţia dobîndind atribuţii de legiferare”. Băsescu mai arată că în forma legii trimisă spre promulgare se recunoaşte membrilor Curţii de Conturi statutul de “demnitari de stat” tocmai din cauza numirii pe criterii politice. Modificarea Legii Curţii de Conturi a mai fost contestată la Curtea Constituţională de 60 de parlamentari, însă instanţa a decis, la 1 octombrie, cu unanimitate de voturi, că este constituţională. Deputaţii au reclamat faptul că texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conţinut sau introduse. Autorii sesizării reclamau că legea a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a ţine seama de conţinutul cererii de reexaminare formulată de preşedintele României, întrucît unele texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conţinutul legii la data reexaminării sale, iar altele “au fost introduse, ca noi, cu toate că nu au făcut obiectul cererii de reexaminare”. Potrivit unor surse parlamentare, preşedintele Băsescu şi preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu au avut o discuţie, în cursul zilei de joi, despre Legea Curţii de Conturi. Potrivit surselor citate, iniţiativa a aparţinut şefului statului. Discuţia dintre cei doi demnitari vine în contextul în care Văcăroiu a recunoscut recent că doreşte să preia şefia Curţii de Conturi, însă decizia sa finală depinde de promulgarea legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei. O nouă Lege a Curţii de Conturi, cerută inclusiv de forurile europene, nu a putut fi adoptată în actuala legislatură a Parlamentului, fiind blocată în Legislativ cîţiva ani. După ce Senatul a reuşit, în calitate de cameră decizională, ca, în urmă cu cîteva săptămîni, să voteze Legea, şeful statului a trimis-o spre reexaminare. Senatorii au decis pe 17 septembrie, cu unanimitate de 113 voturi, ca activitatea Curţii de Conturi să se desfăşoare în baza unui regulament propriu, parlamentarii PSD, PD-L, PNL, UDMR şi PRM, respingînd, astfel, principala obiecţie a lui Băsescu. PD-L a încercat, la rîndul său, să amîne intrarea în vigoare a actului normativ, printr-o contestare la CC, care a fost respinsă, pe 1 octombrie, prin neacceptarea argumentului că Parlamentul ar fi legiferat de două ori, prin depăşirea cererii de reexaminare a şefului statului.