Traian Băsescu a intrat şi anul acesta în cursa pentru personajul negativ al anului. Nu a fost suficient că a fost acuzat că este încă securist activ, că i-a trădat pe români, că încearcă să-şi aroge mai multe drepturi decât are prin lege, acum este acuzat de un oficial european de “contrabandă cu armament”. Informaţia a apărut pe site-ul www.exploziv-news.ro. Şeful Agenţiei Europene de Apărare (European Defence Agency - EDA) din cadrul Uniunii Europene, Alexander Weis, a declarat agenţiei respective că „preşedintele Traian Băsescu a refuzat, în anul 2008, să semneze Codul de conduită al UE, implicit al EDA, în domeniul achiziţiilor militare. “Sunteţi singura ţară a Uniunii care a refuzat şi, din această cauză, în urma investigaţiilor făcute de EDA, îl acuzăm pe Traian Băsescu de faptul că refuzul său categoric, în ciuda normelor care trebuie respectate în Uniune de către ţările membre, are la bază favorizarea şi chiar complicitatea sa la contrabanda naţională şi interstatală cu arme!”. Potrivit sursei citate, Weis a arătat că fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a insistat ca documentul cu pricina să fie semnat, însă fostul ministru al Apărării a refuzat categoric. Şeful EDA are şi o explicaţie pentru acest refuz: „Codul de conduită în domeniul achiziţiilor militare impune respectarea unor reguli şi o transparenţă. Operaţiile pe sub mână care permit luarea şi darea de mită în domeniul produselor militare, precum şi traficul cu arme devin mult mai greu de realizat dacă România adoptă Codul. Ori interesul a continuat să fie acela de a încălca legile interne şi internaţionale. Iar cele mai flagrante fraude, care conduc la pagube imense aduse economiei naţionale, au loc în domeniul achiziţiilor de armament unde, în UE, semnatarii Codului de conduită sunt obligaţi să aplice regula offset-ului”. În concluzie, dacă ar fi semnat Codul, România ar fi avut şansa unui comerţ legal şi transparent de armament. Mai mult, şeful EDA spune că semnarea acelui document ar fi permis României, “numai în ultimii doi ani, accesul la valori ale unor asemenea operaţiuni care, în Europa, au atins suma de 5 miliarde de euro”.