Că România nu are un om de stat, care să ia taurul de coarne, să reprezinte interesele celor mulți, e un fapt. Mai sunt unii care susțin că ar fi atins acel nivel de maturitate politică, dar faptele lor dovedesc contrariul. Sau poate există oameni de acest gen, oameni noi, cu viziune și capacitate de acțiune, dar încă nu i-am descoperit noi. Marți seară, pentru câteva secunde, am crezut că s-a întâmplat minunea. Trecând pe lângă televizor, l-am auzit pe unul afirmând că ar fi un excepțional premier. „Nu avem în politică un om care să fie mai bun premier decât aş fi eu. Nu aş mai tăia salariile şi pensiile, decât dacă o situaţie de criză ar impune acest lucru”, spunea vocea. Am întors privirea cu speranța că voi vedea omul ăla nou, dar ea s-a năruit în secunda doi. Pe ecran era Traian Băsescu, un dinozaur politic ce îmi spunea, cu un zâmbet patetic pe față, că va face, ca premier, ceea ce nu a fost în stare să facă în 10 ani de mandat la Cotroceni, în peste 10 ani petrecuți prin guvernele post-decembriste ca ministru al Transporturilor sau în alte funcții de stat. Același om care, printre multe alte nerozii, a spus că nu se vor tăia pensii și salarii, dar s-au tăiat, a afirmat că românii nu vor avea taxe și impozite mărite, iar la scurt timp TVA a fost mărită de la 19 la 24%. Deși are multe schelete în dulap, printre care se numără dosarele „Firea“, ”Casa din Mihăileanu”, ”Țigancă împuțită”, „Răpirea jurnaliştilor în Irak” și, cel mai greu, „Flota”, Băsescu încearcă să ne spună că este cea mai bună soluție pentru a conduce Guvernul.

Același președinte care ne spunea, în plină criză economică, în 2009 - 2010, că își asumă responsabilitatea să ducă „nava România la cheu”. „Degeaba te rogi la Dumnezeu să salvezi echipajul, dacă nu eşti suficient de priceput să salvezi nava. Deci, primul lucru care trebuie făcut în situaţii de criză este să-ţi salvezi ţara. Dacă îţi salvezi ţara, îţi salvezi şi poporul. Dacă nu salvezi ţara, o scufunzi în umilinţă”, a declarat Băsescu, spunând că ar fi un premier chiar mai bun decât Dacian Cioloş şi că, dacă ar fi în locul acestuia, şi-ar da demisia.

O concluzie umilă. Politicienii noștri pot fi acuzați de orice. Dar nu pot fi suspectați că au simțul penibilului.

Citește și:

Traian Băsescu, bântuit de dosarele penale