CONTROVERSE La Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a prezentat vineri un soi de raport de activitate al instituţiei şi s-a încercat organizarea unor alegeri, întrucât mandatul preşedintelui Alina Ghica şi cel al vicepreşedintelui Oana Schmidt Hăineală expiră. De fapt, s-a dorit doar o rocadă, astfel ca Hăineală să preia conducerea, iar Ghica să-i fie vicepreşedinte. De ce rocada asta? Simplu. Cele două sunt considerate de mulţi ca fiind un soi de porta-voci ale lui Băsescu, aşa încât se schimbă băsiştii cu… aceiaşi băsişti. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) ceruse public CSM asumarea publică a candidaturilor şi amânarea alegerilor pentru a oferi posibilitatea unei dezbateri reale a proiectelor candidaţilor. Dar şedinţa a continuat. O simplă procedură tehnico-politică s-a transformat într-un adevărat scandal. Contracandidatul lui Hăineală a fost vicepreşedintele CSM Mircea Aron, care a atras atenţia că ar fi neobişnuit \"un tandem la nesfârşit\" între procurorul Hăineală şi magistratul Ghica. Faptul că un procuror şi-a depus candidatura pentru preşedinţia CSM în condiţiile în care acest for are în componenţă mai mulţi judecători decât procurori a generat discuţii. După ore întregi, s-a trecut la votarea preşedintelui CSM, în urma căreia Hăineală a obţinut totuşi 10 voturi “pentru”, în timp ce Aron a pierdut la mustaţă, obţinând opt voturi. Când s-a trecut la alegerea vicepreşedinţilor, lucrurile s-au complicat. Alina Ghica nu a întrunit suficiente voturi, scrutinul urmând să fie reluat. Judecătorul Cristi Danileţ (şi el porta-vocea lui Băsescu) a spus că va candida alături de Ghica, pentru a fi eliminat blocajul. În semn de protest, mai mulţi judecători au părăsit sala, aşa încât, nefiind cvorum, alegerile au fost amânate pentru săptămâna viitoare.

JOCURI POLITICE La şedinţă a fost prezent şi Traian Băsescu, care are un soi de reflex pavlovian: cum deschide gura, cum se dă în stambă. Citiţi şi vă uimiţi. Pe vremea când Monica Macovei era ministru şi îi îndeplinea întocmai ordinele lui Băsescu, a fost adoptată o lege care arăta că numirea şefului DNA şi a procurorului general se făceau la propunerea Ministerului Justiţiei (MJ), situaţie care îi convenea atunci. Anii au trecut, guvernarea s-a schimbat şi deodată lui Băsescu i s-a ridicat ceaţa de pe ochi şi a constatat că, potrivit Constituţiei, CSM ar propune preşedintelui numirile pentru cele două funcţii şi nu MJ. Adicătelea, legea fundamentală, al cărei garant este tocmai preşedintele României, nu a fost respectată toţi aceşti ani? Ciudat este că revelaţia a avut-o preşedintele de-abia după ce USL a câştigat alegerile. Au urmat apoi un tir împrăştiat la adresa mass-media care ar discredita anumite instituţii din sistemul juridic şi care confirmă că e o vulnerabilitate la securitatea naţională (?), câteva sfaturi pentru magistraţi de la “profesorul în drept” Băsescu şi un soi de declaraţie-avertisment prin care a vrut să arate că îşi doreşte o justiţie independentă. Un discurs tipic de evazionist politic şi de jucător cu alba-neagra prin iarmarocul politicii româneşti.