Politica perversă începe să-i joace feste lui Băsescu. Viaţa, care, în cazul lui, bate filmul comic mut, face ca, în curând, dumnealui să ajungă la mâna celor pe care, în timp, i-a umilit în diverse ipostaze. Ca să învingă pe deplin şi definitiv în tentativa de a rămâne agăţat la Cotroceni, e musai ca domnii pe care i-a călcat în picioare să-şi fi pierdut definitiv demnitatea şi coloana vertebrală. Ceea ce, date fiind realităţile înconjurătoare din politichia noastră autohtonă, nu m-ar mira. De altfel, chiar preşedintele în persoană a demonstrat, în diverse etape ale istoriei noastre contemporane, că, la nevoie, se face frate cu dracul şi fraţii săi Petreuş. Când e strâns cu uşa, cum i se întâmplă acum, nu face nazuri, dacă, desigur, nu are altă alternativă. De altfel, în timp, ghidându-se după sistemul de lucru al curăţătoriei chimice “Nufărul”, pe mulţi pe care i-a hulit i-a transformat în îngeri! Aşa se face că diverşi baroni pesedişti, pe care, cândva, îi făcea albie de porci, au devenit baroni pedelişti, integrându-se în categoria “băieţilor buni” binecuvântaţi de prezident. Pentru că politica, precum viaţa uneori, este o curvă, domnul Traian Băsescu a ajuns din nou la mâna PNL, fără de care, în urmă cu cinci ani, nu ar fi devenit preşedintele României! Ca să vezi şi să nu crezi! Cum care PNL? Ăla care, conform declaraţiilor preşedintelui, asmuţit de bileţelele roz scoase de sub pat de Elena Udrea, ţinea, până mai ieri, spatele sistemului ticăloşit! Căzut în capcana destinului său politic, domnul Băsescu a dat-o la întors conform algoritmului conceput de neuronii săi prezidenţiali. Ca atare, în finalul campaniei electorale pentru primul tur, s-a temperat oarecum în privinţa atacurilor la adresa PNL. E drept, a scăpat de câteva ori numele lui Patriciu, dar şi-a dat repede singur peste gură, scuipându-şi cu mult zel în sân. L-au temperat şi cotoii săi cu cioc, explicându-i că partidul lui Crin Antonescu este sigura cârjă cu care poate trece strada în vremuri de restrişte şi jale pentru el. După ce şi-a bătut joc de liberali, lepădându-se de ei după ce şi-a făcut treaba, Băsescu cerşeşte din priviri ajutorul total pentru a rămâne pe uscat. Precizez uscat, pentru că prezidentul a spus clar că, dacă pierde alegerile, nu-şi ia câmpii, cum fac unii, ci pleacă pe mare. Aşadar, ca să revin la subiect, roata se învârte. Dezechilibrat din cauza ameţelii, preşedintele se străduieşte în zadar să nu mai calce în străchini, dar chestia asta nu-i reuşeşte deloc. Se pare că, ajuns în acest punct, şi-a pierdut deprinderea de a se preface natural. După afişarea rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale, a încercat să pozeze în mare şi de neegalat învingător. Aiurea. Se vedea de la o poştă că seamănă cu morarul alb ca varul. Ca să pară credibil, pentru că începuse să i se scurgă silicoanele din muşchi, ne-a vorbit despre victoria dreptei. După cum îl cunosc, ar fi trebuit să ne facă meşteşugit capul calendar pe tema victoriei sale în competiţia prezidenţială, că doar ştim cu toţii cât de mult îi place să se laude singur. Fiind o victorie fără consistenţă, care, evident, nu-i ţine de foame, mă refer la foamea de putere, a bătut câmpii cu dreapta. Dacă nu ştiaţi, atunci când bate cineva câmpii, mai ales în politică, se recomandă să folosească intens dreapta. Din când în când, atunci când se trezeşte la realitate, Traian Băsescu îşi aduce aminte de dreapta în beneficiul său personal. Când funcţiona Alianţa DA, dreapta liberală îl incomoda vizibil, drept care a sucit-o la spate, ca să ne demonstreze ce tehnici de luptă stăpâneşte dumnealui. Poate că acum o să priceapă că în politică este destul de greu să te descurci cu o singură mână, fie ea şi pedelistă! Cu una dai, să zicem, dar cu ce ţii garda sus? Căzut în propria sa capcană, Traian Băsescu dă cu dreapta liberală după muşte.