Face ce face preşedintele Traian Băsescu şi ajunge în faţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). De data aceasta, Consiliul îl va judeca acum afirmaţia acestuia referitoare la armeni, făcută cu ocazia externării sale după operaţia la tiroidă, CNCD urmînd să-l invite pe şeful statului pentru audieri, conform procedurii. După discuţia cu jurnaliştii de la ieşirea din Spitalul Militar Central, Băsescu a mulţumit echipei de medici şi, în timp ce-i strîngea mîna dr. Mircea Ghemigian, i-a spus: \"În sfîrşit, văd şi eu un armean bun\", după care a corectat şi a spus \"un armean competent\". CNCD nu s-a autosesizat în acest caz, ci un jurnalist a reclamat incidentul, avîndu-l în prim-plan pe Băsescu. Monica Vasile, membru al Colegiului CNCD, a declarat că după sesizarea primită luni, \"cazul Băsescu - comunitatea armeană\" va urma procedura obişnuită pentru toate celelalte cercetări în legătură cu posibile fapte de discriminare. Ea a refuzat să comenteze în privinţa sancţiunii care i s-ar putea aplica preşedintelui în cazul în care va fi găsit vinovat pentru discriminare faţă de comunitatea armeană, subliniind că afirmaţia \"nu seamănă cu niciuna care a fost vreodată pe masa CNCD\". Potrivit regulilor după care CNCD funcţionează, înainte de luarea unei decizii, cele două părţi implicate sînt chemate să dea explicaţii în legătură cu evenimentul cercetat. Părţile sînt citate şi se pot prezenta pentru audieri fie personal, fie printr-un reprezentant, însă au şi posibilitatea de a remite CNCD un punct de vedere scris în legătură cu faptele supuse verificării. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a apreciat ieri că “declaraţia preşedintelui Traian Băsescu referitoare la armeni reprezintă o insultă deosebit de gravă adresată acestei comunităţi din România“. În opinia sa, şeful statului este orbit de ură şi obsedat de ambiţii personale. Băsescu nu se află pentru prima oară în faţa CNCD. El a fost sancţionat cu avertisment de CNCD în luna mai, ai cărui membri au decis, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei \"ţigancă împuţită\" de către şeful statului, la adresa unei jurnaliste, este o discriminare. În ceea ce priveşte apelativul \"păsărică\" utilizat de Băsescu în discuţia cu jurnalista respectivă, CNCD a decis că \"fapta nu e de natură să atragă răspunderea contravenţională\", însă \"limbajul folosit nu e unul adecvat\". Şeful statului a contestat decizia CNCD, Curtea de Apel Bucureşti urmînd să ia în discuţie, în 27 septembrie, reclamaţia lui Băsescu.

Băsescu, acuzat şi de persoanele seropozitive

Pe de altă parte, Uniunea Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) îl acuză pe preşedinte că refuză să se întîlnească cu reprezentanţii persoanelor seropozitive, arătînd că, deşi au trimis numeroase cereri în care solicită primirea în audienţă, nu au primit niciun răspuns în acest sens. În scrisorile trimise la Preşedinţie încă din vara anului 2006, reprezentanţii UNOPA au cerut să fie primiţi în audienţă de Băsescu, pentru a discuta problemele cu care se confruntă persoanele seropozitive din România. Potrivit acestora, ultima cerere în acest sens a fost trimisă în 15 iunie 2007. Reprezentanţii UNOPA spun că una dintre problemele care ar fi trebuit să fie discutată cu preşedintele este recunoaşterea publică de către statul român a faptului că cei peste 7.500 de tineri seropozitivi din România sît victimele unui sistem sanitar deficitar din perioada 1988-1991, care a făcut posibilă infectarea lor. Potrivit scrisorii adresate de UNOPA lui Băsescu în 15 iunie, “lipsa de politici şi programe de integrare socială şi profesională a persoanelor seropozitive din România, nevoia adaptării prestaţiilor sociale adresate acestei categorii sociale la nevoile reale ale persoanelor seropozitive, precum şi lipsa implicării Preşedinţiei în campaniile de educare a societăţii în direcţia reducerii stigmatizării şi discriminării persoanelor seropozitive sînt alte probleme care ar fi trebuit să fie dezbătute de reprezentanţii UNOPA cu preşedintele”. Reprezentanţii UNOPA spun că vor organiza acţiuni de protest şi de sensibilizare a opiniei publice naţionale şi internaţionale, întrucît cererile persoanelor seropozitive din România rămîn fără niciun răspuns din partea instituţiilor statului.