Preşedinţii Comisiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (Comisia Helsinki) i-au adresat, anul trecut, o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu, cerîndu-i să retrimită Parlamentului Legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, considerată în dezacord cu legislaţia europeană. Potrivit scrisorii, preşedinţii comisiei - senatorul Sam Brownback şi congresmanul Christopher Smith - se declară îngrijoraţi în legătură cu “deficienţele serioase ale legislaţiei” şi îi cer lui Băsescu să nu promulge Legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor în forma actuală. De asemenea, Brownback şi Smith consideră că legea este incompatibilă cu angajamentele României faţă de OSCE în privinţa libertăţilor religioase. Legea a trecut de Senatul României pe 13 decembrie 2005, fără modificări, în ciuda a mai bine de 60 de amendamente care nu au fost luate în considerare, iar site-ul Preşedinţiei române a anunţat că a fost promulgată în 27 decembrie. Odată ajunsă la Camera Deputaţilor, Comisia Juridică şi pentru Drepturile Omului a verificat legea timp de mai bine de un an, dar nu i-a adus îmbunătăţiri, în ciuda intervenţiilor repetate ale membrilor Comisiei Helsinki şi ale altor organizaţii internaţionale. Comisia Helsinki pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cunoscută şi sub denumirea de Comisia Helsinki, este o agenţie guvernamentală a Statelor Unite ale Americii, care monitorizează progresele înregistrate în implementarea Acordurilor Helsinki din 1975.

Cei doi demnitari americani nu sînt singurii nemulţumiţi de forma actuală a Legii cultelor. Institutul pentru Religie şi Politici Publice, cu sediul la Washington, consideră că România are “cea mai proastă lege din Europa referitoare la religie”. Preşedintele acestui institut, Joseph K. Grieboski, a remis presei un comunicat în care îl acuză pe şeful statului că nu îşi respectă promisiunea electorală de a se distanţa de comunism: “Promulgarea acestei legi de către preşedintele Băsescu este un atac flagrant la adresa libertăţii de religie şi a drepturilor fundamentele şi demonstrează distanţarea nesemnificativă sau chiar absenţa oricărei distanţări de precedentele regimuri comuniste, pe care o promisese în timpul campaniei sale electorale”. Comunicatul organizaţiei americane mai scoate în evidenţă şi faptul că “presa din România a acordat puţină atenţie legii, în profida neregulilor procedurale în timpul votului din Parlament”. Institutul pentru Religie şi Politici Publice afirmă că noua lege contrazice Constituţia română şi alte legi aflate în vigoare, precum şi instrumente recunoscute pe plan internaţional în domeniul drepturilor omului pe care Guvernul român are obligaţia de a le respecta. Organizaţia americană aminteşte de prevederea din legea cultelor potrivit căreia, pentru a primi fonduri guvernamentale, un grup religios trebuie să aibă un număr de circa 23.000 de membri, adică 0,1% din populaţia României şi consideră că stabilirea acestui prag face ca ţara noastră să aibă cel mai restrictiv sistem de înregistrare religioasă din Europa. Preşedintele Institutului atrage atenţia: “Graba subită de a vota şi de a promulga această legislaţie ridică semne serioase de întrebare în ceea ce priveşte recenta mişcare pozitivă a României în direcţia democraţiei şi a protecţiei drepturilor fundamentale ale omului. România nu mai poate fi considerată un stat care acordă libertate de religie, aşa cum a fost considerată pînă acum”.

Şi la nivel naţional, membrii unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi ai unor grupări religioase se declară nemulţumiţi de forma noii Legi a cultelor, care îngreunează procesul de recunoaştere a statutului de cult, şi intenţionează să declanşeze acţiuni juridice pentru reglementarea situaţiei.