Preşedintele Traian Băsescu a preluat ieri frîiele şedinţei săptămînale de guvern, care a durat trei ore şi jumătate. Motivul pentru care şeful statului a ţinut să meargă la întrunirea Executivului nu este clar, dar este uşor de ghicit, ţinînd cont de faptul că Băsescu nu a scăpat pînă acum nicio ocazie de a-l mustra pe premierul Călin Popescu Tăriceanu şi modul în care acesta conduce Cabinetul. Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei, Adriana Săftoiu, a declarat presei că Băsescu a dorit de fapt să vorbească cu membrii Cabinetului despre stadiul pregătirilor de aderare a României la UE şi pentru a atrage atenţia asupra unor măsuri restante în procesul de integrare europeană. Apoi a criticat şi gradul mic de descentralizare a instituţiilor din subordinea ministerelor, precum şi faptul că anumite agenţii sînt încă în subordinea ministerelor, lipsind descentralizarea. De asemenea, şeful statului s-a arătat nemulţumit de folosirea creditelor externe, considerînd că banii europeni sînt folosiţi prost şi ineficient. Preşedintele a propus spre analiză membrilor Guvernului probleme care necesită acţiune imediată din partea Executivului, precum şi o serie de restanţe în raport cu angajamentele asumate prin programul de guvernare. În plus, şeful statului le-a explicat în cadrul şedinţei membrilor Guvernului că România este prezentă în Irak în baza celor patru rezoluţii ale Consiliului de Securitate ONU, amintind inclusiv scrisoarea Guvernului irakian prin care se solicita menţinerea trupelor în Irak. El a prezentat Memorandumul semnat de România alături de celelalte state, privind participarea la forţa multinaţională din Irak, document rezultat în baza Rezoluţiei 1483 din 2003 a Consiliului de Securitate ONU: "Totodată, România este co-autoare, alături de SUA şi Marea Britanie, a Rezoluţiei a treia a ONU, reprezentînd legalitatea prezenţei ţării noastre în Irak".

Şedinţa de ieri a Guvernului a fost întreruptă pentru circa 30 de minute, timp în care preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu au avut o discuţie privată, în cabinetul premierului. Deşi nimeni nu ştie ce au discutat cu adevărat cei doi între patru ochi, surse oficiale susţin că subiectul lor s-a bazat pe măsurile restante pe care România trebuie să le îndeplinească în procesul de integrare europeană şi au convenit că este necesar ca proiectul de lege pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate să fie aprobat. Proiectul legii privind declararea şi controlul averilor şi conflictul de interese, precum şi regimul incompatibilităţilor pentru persoanele care exercită funcţii şi demnităţi publice, a fost, în cele din urmă, adoptat de Guvern, în baza acestui act normativ urmînd a se înfiinţa Agenţia Naţională de Integritate. Proiectul de lege transpune angajamentul pe care şi l-a asumat România în procesul de integrare europeană, obiectivul de combatere a corupţiei prin mijloace administrative fiind prevăzut de Strategia Naţională Anticorupţie pentru perioada 2005-2007 şi de Planul de acţiune pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărîrea Guvernului 231/2005. "Categoria persoanelor obligate să completez declaraţii de avere şi de interese a fost completată prin includerea membrilor Consiliului Economic şi Social, ai Comisiei de Supraveghere a Pensiilor private, a personalului auxialiar din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi membrii structurilor de conducere a cultelor religioase şi ai organismelor de conducere şi control din instituţiile de învăţămînt de stat", a anunţat ministrul Justiţiei, Monica Macovei, iniţiatorul înfiinţării Agenţiei Naţionale de Integritate. Parlamentarii, prefecţii şi subprefecţii, precum şi aleşii locali nu vor avea dreptul să ocupe funcţii de avocat, notar sau executor judecătoresc. Totodată, membrii Parlamentului şi ai Guvernului vor putea desfăşura o activitate didactică, dar fără a ocupa funcţii de conducere sau administrative. Agenţia va fi constituită în termen de şase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial. La sfîrşitul şedinţei de Guvern, Macovei a afirmat că "prezenţa preşedintelui a contribuit în mare măsură la adoptarea proiectului şi la clarificarea punctelor divergente de discuţie". Menţionăm că proiectul înfiinţării Agenţiei Naţionale de Integritate a fost drastic criticat, atît de societatea civilă, cît şi de politicieni.