Revizuirea Constituţiei este un proces normal în condiţiile în care realităţile din ţară necesită această schimbare. Dezbaterile pe marginea proiectului de modificare a legii fundamentale sunt în plină desfăşurare. Cum se adoptă un amendament în Comisia de revizuire a Constituţiei, cum apar discuţiile pe marginea textului votat. Mulţi atrag atenţia că legea fundamentală trebuie să conţină, de obicei, ce uneşte naţiunea, nu ce o dezbină. În fine, până la finalizarea discuţiilor şi adoptarea tuturor amendamentelor vom auzi multe păreri. Important este produsul final.

NOI AMENDAMENTE Ieri, membrii Comisiei cu pricina au adoptat o serie de amendamente interesante. Potrivit noilor modificări, preşedintele va fi definit drept \"şef al statului\", iar mandatul lui se va reduce la 4 ani de la 5, cât este în prezent, practic o revenire la prevederea dinainte de 2003. PNL a decis să retragă amendamentul care impunea interdicţii foştilor preşedinţi. A fost adoptat şi amendamentul prin care referendumul naţional poate fi convocat şi de 250.000 de cetăţeni cu drept de vot, iar pentru a fi validat trebuie să participe la vot minimum o treime din alegători. Alte modificări asupra cărora USL a căzut de acord şi care urmează să fie supuse la vot se referă la faptul că şeful statului nu poate să refuze numirea sau revocarea unor membri ai Guvernului, va propune candidaţii pentru şefia serviciilor şi va prezenta starea securităţii naţionale. De asemenea, USL doreşte introducerea \"moţiunii de cenzură constructivă\", prin care iniţiatorii trebuie să propună şi succesorul la funcţia de prim-ministru. Şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) urmează să se numească Consiliul Naţional de Securitate, instituţia menţinându-şi integral, însă, atribuţiile actuale. S-a mai agreat ca principiul potrivit căruia parlamentarul care îşi schimbă partidul şi se înscrie în alt partid să-şi piardă mandatul să fie trecut în noua Constituţie, astfel încât acesta să fie valabil indiferent de sistemul electoral adoptat.

ATAC LA LEGE Pe de altă parte, ieri după-amiază, noii judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR) au depus jurământul la Cotroceni, în faţa lui Traian Băsescu. În discursul de după, Băsescu a pus tunurile pe noul proiect de modificare a Legii fundamentale şi le-a cerut practic judecătorilor CCR, cu vorbele lui “simple şi bolovănoase” (vorba unui vecin), să respingă revizuirea actuală a Constituţiei. În opinia lui, ceea ce se întâmplă acum cu modificarea legii fundamentale reprezintă \"un risc de blocare a statului\", singura \"justificare\" de revizuire a Constituţiei fiind, după Băsescu, referendumul din 2009. Se pare că a uitat că funcţia prezidenţială îi cere o altfel de atitudine, că un preşedinte nu are voie să dea indicaţii şi nici să dea de pământ cu regulile democratice ale statului. Mai mult, după cum se vede, acel referendum nu îi dă pace lui Băsescu şi vrea musai să se ţină cont de el. Avem o întrebare: referendumul prin care a fost trimis acasă de milioane de români nu contează? De ce nu a ţinut Băsescu cont de el? Liderul PNL Crin Antonescu a declarat, însă, că în situaţia în care Băsescu nu va promulga Legea referendumului prin care pragul electoral e diminuat la 30%, Parlamentul îi va retrimite legea nemodificată şi va trebui să o promulge în forma agreată de USL.