Reticenţa cu care preşedintele României, Traian Băsescu, a primit propunerea majorităţii parlamentare, formată din PSD, PNL, UDMR, PC şi minorităţi, de a-l propune pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, în funcţia de premier, este cu atît mai ciudată cu cît Johannis a avut relaţii bune cu Traian Băsescu şi cu PD-L încă din 2004. Acestea s-au accentuat în 2007, în urma vizitelor repetate pe care şeful statului le-a făcut la Sibiu în perioada în care municipiul a fost Capitală Culturală Europeană. „Bezelele politice” trimise de Băsescu lui Iohannis au fost evidente în decembrie 2006, cînd, pe scena din centrul Sibiului, Băsescu i-a mulţumit public lui Iohannis pentru tot ceea ce a făcut pentru România. Înaintea alegerilor locale din 2008, relaţiile dintre PD-L şi Johannis s-au răcit după ce Daniel Thelmann, primarul Mediaşului, a plecat din Forumul Democrat German pentru a candida pe liste PD-L. În cei nouă ani petrecuţi la conducerea Primăriei Sibiu, Iohannis a reuşit să cîştige susţinerea sibienilor atît prin investiţiile realizate în oraş, cît şi prin Programul Sibiu - Capitală Culturală Europeană, care a făcut ca municipiul să fie vizitat, în 2007, de peste un milion de turişti. În primul său mandat, a avut alături o echipă a PSD, cu care a administrat oraşul timp de patru ani, fără conflicte. În 2004, sibienii i-au oferit lui Johannis 88,7% din voturi, iar în 2008, la al doilea mandat, 83,2%. În calitate de Capitală Culturală Europeană, Sibiul a găzduit, în 2007, a treia şedinţă comună a Guvernelor României şi Ungariei, a fost gazda celei de-a treia Adunări Ecumenice, organizată în premieră într-o ţară majoritar ortodoxă, a fost vizitat de preşedintelui Parlamentului European, Hans-Gert Pottering, de Ducele Henri al Marelui Ducat de Luxemburg, de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, de 65 de consuli onorifici din 43 de ţări şi de multe alte personalităţi politice europene.

De la 1 octombrie, Klaus Iohannis este cercetat de Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, pentru neglijenţă în serviciu privind restituirea unor imobile în municipiu. Potrivit Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, instanţa a înregistrat, în 1 octombrie 2009, un dosar primit de la DNA - Structura Centrală care se referă la mai multe persoane, un notar şi funcţionari din cadrul Primăriei Sibiu, printre care se numără şi primarul municipiului Sibiu. În 12 iunie 2006, procurorii Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia au început urmărirea penală faţă de primar şi faţă de alte persoane, un notar public, un consilier juridic la Primăria Sibiu, dar şi secretarul Primăriei Sibiu, dosarul fiind apoi trimis la DIICOT, anchetatorii apreciind că este vorba despre un grup infracţional organizat. Procurorii DIICOT şi-au declinat competenţa în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), din cauză că notarul public din dosar ar fi eliberat în fals mai multe certificate de moştenitor prin care o persoană de naţionalitatea germană a devenit succesorul unor rude pe care nu putea să le moştenească conform legii. Procurorii DNA au reţinut că nu sînt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice şi, în 24 septembrie, au disjuns dosarul şi l-au trimis înapoi procurorilor Curţii de Apel Alba Iulia.