DOSARUL 3990 Astăzi vă vom spune povestea unui om îndrăgostit de… serviciile secrete. Nu ştim dacă a fost dragoste la prima vedere, însă clar a existat o legătură strânsă între subiecţi. În anul de graţie 2004, un judecător cerea Ministerului Apărării Naţionale să precizeze dacă Traian Băsescu a fost sau nu colaborator la Secu’. Răspunsul a fost prompt: “Din studiul registrului-jurnal pentru evidenţierea reţelei informative al Comandamentului Marinei Militare Constanţa, inventariat sub nr. 39/1972, rezultă că numitul Băsescu Traian, născut la data de 04.11.1951, a fost colaborator al organelor de contrainformaţii militare, având dosarul personal nr. 3990/09.11.1973. Nu i s-a stabilit nume conspirativ. La data de 27.09.1976 s-a încetat legătura cu acesta. Dosarul personal cu numărul de mai sus a fost transferat la Inspectoratul Judeţean Constanţa al Ministerului de Interne, cu adresa nr. 00151392/29.09.1976. Fosta UM 0632 (Direcţia a IV-a) nu a preluat arhiva creată de Securitatea judeţului Constanţa. Nu a fost identificat procesul-verbal de distrugere a dosarului personal nr. 3990“. Ce înţelegem noi de aici? Că Traian Băsescu, alias preşedintele nelegitim al României, a colaborat cu Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare din cadrul Departamentului Securităţii Statului. Dar lucrurile nu se opresc aici.

RELAŢIE DE DURATĂ Potrivit adresei MApN, relaţia lui Băsescu cu Secu’ începe în primul an de studenţie militară şi, după cum spun unii, ea a continuat, sub diferite forme, până în 1989. La terminarea studiilor, Direcţia a IV-a a încetat legătura cu Băsescu, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judeţean Constanţa, Departamentul Securităţii Statului. A urmat încadrarea lui Băsescu drept ofiţer la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime Navrom Constanţa. În această calitate, el a fost preluat ca informator-sursă de către lucrătorii Biroului de Securitate Port Constanţa, condus la acea vreme de ofiţerul Dumitru Nicuşor. Se spune că toate notele şi informaţiile aduse de Băsescu se află în dosarul nr. 3990/1973. Din informaţiile prezente în spaţiul public, în jurul anului 1978, informatorul Băsescu a fost trecut în reţeaua Centrului de Informaţii Externe din Departamentul Securităţii Statului, unde a lucrat cu ofiţerul Silvian Ionescu (ajuns la un moment dat secretar general al PD!). Băsescu a fost numit şef al Agenţiei Economice Navrom din Anvers (Belgia). Aici a lucrat “la greu” cu Ionescu, iar informăriile au mers pe bandă rulantă. La începutul lui 1989, Băsescu era rechemat în ţară, fiind acuzat de nereguli grave în administrarea fondurilor Navrom. De aici încolo am putea scrie o carte, dar ne limităm la a vă spune că, deşi a susţinut de nenumărate ori că nu a semnat niciun angajament cu Securitatea, nu putem să ignorăm documentul MApN, care se bate cap în cap cu declaraţiile preşedintelui. Avem două variante: fie subofiţerul de la arhiva MApN şi-a minţit superiorii, inventând un document care nu există, şi atunci avem de-a face cu o faptă gravă, fie documentul există şi marinarul-şef a fost trecut drept informator al Direcţiei a IV-a fără cunoştinţa sa. Ca să nu mai existe suspiciuni, MApN ar fi trebuit să trimită CNSAS acel registru-jurnal, pentru ca apoi să fie dat publicităţii.

ALBIREA MARINARULUI Ieri, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor fostei Securităţi (CNSAS) a încercat să-l scoată nevinovat pe Băsescu pentru a patra oară, însă indivizii de acolo nu au luat în calcul decât o anumită perioadă (adică cea în care a fost comandant de vas) din parcursul profesional al celui ce ţine acum timona ţării. Apropo, şi liberala Mona Muscă primise nu ştiu câte hârtii care o scoteau Albă ca Zăpada înainte de a primi verdictul final de colaboratoare a Secu’.