Magistratul care a judecat cauza dintre preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, consideră că sancţionarea ambelor părţi, chiar şi doar pe tărîmul civil al răspunderii civile delictuale, ar reprezenta o \"ingerinţă nejustificată asupra libertăţii lor de exprimare\". Judecătorul care a avut în mînă, timp de mai multe luni, dosarul celor doi, apreciază că la baza deciziei sale de respingere a celor două plîngeri formulate de preşedintele Băsescu şi ministrul Nicolăescu stă, mai presus de Codul civil, dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care apără dreptul la libertatea de exprimare în cadrul unui discurs politic, mai ales atunci cînd în centrul atenţiei stau persoane care ocupă funcţii publice. La începutul lunii decembrie, instanţa a respins acţiunea preşedintelui Băsescu împotriva ministrului Nicolăescu, precum şi plîngerea lui Nicolăescu împotriva şefului statului, pentru “altercaţii verbale”. Decizia nu a fost atacată pînă acum la instanţa ierarhic superioară. Instanţa a apreciat că afirmaţiile lui Eugen Nicolăescu, care fac obiectul cererii principale, au fost determinate, aşa cum se arată în obiectul acţiunii, precum şi în articolele de presă, de criticile aduse de preşedintele Băsescu cu privire la \"situaţia din sănătate\", un domeniu de interes public şi de actualitate. \"Răspunsul pîrîtului reclamant (ministrul Eugen Nicolăescu - n.r.) este, fără îndoială, polemic, însă, în esenţă, mesajul transmis este acela că respectivele critici, anterioare şi cu caracter general, aduse de către reclamantul pîrît (preşedintele Traian Băsescu - n.r.) sînt nefondate\", arată magistratul în motivarea deciziei.

Instanţa consideră că expresiile precum \"Băsescu suferă de mai multe boli care intră în categoria bolilor psihiatrice\", \"preşedintele minte, cum îi place să mintă de fiecare dată\", “hoţia din achiziţiile de medicamente\", \"oligarhii ticăloşi\" conţin termeni \"virulenţi\", \"dar nu depăşesc limitele admisibile ale discursului politic, astfel cum acesta este protejat de CEDO\" şi contribuie, în primul rînd şi în mod esenţial, la discutarea unor subiecte de interes public, nefiind îndreptate către lezarea inutilă a reputaţiei persoanelor vizate, chiar dacă o astfel de lezare s-ar fi putut produce în mod inerent. Totodată, instanţa mai arată că juriştii Curţii Europene de la Strasbourg apără cu precădere discursul politic în care se dezbat subiecte de interes general şi în care sînt implicate personalităţi publice, \"mai ales cînd acestea ocupă şi funcţii publice\".