Fostul şef al statului, Ion Iliescu, a apreciat că, înainte de a se adresa Parlamentului pe tema angajării unui credit extern, preşedintele Traian Băsescu ar fi trebuit să se consulte cu instituţiile statului, cu partidele, cu societatea civilă. “Cred că încă nu sîntem pregătiţi, nu e simplu de prevăzut tot ce va urma, care vor fi consecinţele acestor valuri ale propagării crizei, apoi avem problemele noastre de reforme structurale care aşteaptă în ce priveşte economia naţională”, a spus Iliescu. El a criticat faptul că, deşi România a avut un proiect şi o strategie a aderării la UE, nu are încă o strategie elaborată a integrării în UE, a folosirii statutului de stat membru al UE. În opinia sa, acestea trebuiau să fie “primele chestiuni care să fundamenteze o politică, inclusiv guvernamentală, dar o politică a statului în general şi a societăţii româneşti în ansamblu, în care să conlucreze toţi factorii: şi guvernamentali, şi societate civilă, şi factori economici, şi pe această bază ar fi trebuit să definim şi raportul cu diverse instituţii”. El a dat ca exemplu relaţia cu UE şi pe cea cu FMI, unde “avem o altă experienţă şi sînt critici”. Iliescu a susţinut că România a avut şi experienţe bune şi mai puţin bune în relaţia cu FMI. El a calificat drept “nefiresc şi inacceptabil” să plece o delegaţie pentru a discuta cu reprezentanţii FMI fără ca şeful unuia dintre cele două partide de la guvernare şi preşedinte al Senatului să ştie măcar de acest lucru şi fără să existe o discuţie preliminară şi un mandat al acestei delegaţii. Iliescu s-a referit astfel la faptul că preşedintele PSD Mircea Geoană nu a fost informat despre recenta vizită a unei delegaţii române la Washington. Liderul social-democrat a criticat apoi “stîngăcia” cu care se prezintă, la debutul guvernării sale, actuala echipă guvernamentală şi faptul că se prelungeşte prea mult faza incipientă de provizorat, de numire a demnitarilor în structurile centrale, locale. În altă ordine de idei, Iliescu a apreciat că în PSD pot fi luate în calcul două candidaturi la Preşedinţie: cea a lui Adrian Năstase, care, dincolo de “handicapul” actual, “e unul din oamenii politici inteligenţi” ai României şi cea a lui Mircea Geoană, avînd în vedere evoluţia sa ca şef de partid. El spune că persoanele care vor candida la Preşedinţie vor trebui să prezinte poziţii proprii cu privire la viziunea în perspectivă asupra dezvoltării societăţii noastre în plan intern, în plan economic, problemele cu care se confruntă astăzi societatea noastră, evoluţia noastră în cadrul UE, evoluţia noastră în cadrul NATO, probleme de securitate. În opinia sa, ţara noastră a scăzut în nivel de reprezentare a statului român şi în relaţiile sale internaţionale, iar preşedintele Băsescu nu ne-a adus servicii din acest punct de vedere, prezenţa sa în continuare în fruntea statului fiind un mare handicap pentru România în viitor. El a precizat, însă, că nu vrea să se pronunţe, nu vrea să intre în detalii în legătură cu candidaturi, cu candidaţi, cu nominalizări sau cu descrierea portretului robot al viitorului preşedinte: “Eu am spus ce ne lipseşte. Avem nevoie de un om care să reprezinte o autoritate morală, politică, intelectuală, credibilă pentru cetăţenii României, pe de-o parte, credibilă pentru reprezentarea României, pe de altă parte. Iar campania electorală pentru preşedinte nu trebuie să fie o campanie de concurenţă sportivă între doi oameni, care e mai charismatic, care cîştigă masele de oameni prin nişte chestiuni şmechereşti de campanie, ci să fie însoţite de nişte dezbateri fundamentale cu privire la viziunea fiecărui candidat, pentru ce ar trebui el să facă ca şef al statului, la ce se angajează şi care sînt marile sfidări la care el trebuie să răspundă ca şef de stat”.