A DOUA SUSPENDARE Ultimele patru zile, scurse sub semnul codului roşu de furtună politică, s-au încheiat cu cea de-a doua suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, câte una în fiecare mandat al său, cu 256 de voturi pentru şi 114 împotrivă. Un vot care arată că USL, care se baza doar pe 211 voturi, a fost susţinut şi de parlamentari din grupurile UDMR - 27 parlamentari, UNPR - 24, minorităţi - 16. Pe de altă parte, voturile împotrivă arată că Băsescu nu a fost susţinut nici măcar de toţi pedeliştii, întrucât PDL are, conform datelor oficiale, 142 de parlamentari. Anunţul că votul din Parlament a dus la suspendarea lui Băsescu a fost primit cu bucurie în mai multe centre urbane în care se desfăşurau ad-hoc manifestaţii împotriva şefului suspendat al statului.

HOTĂRÂREA CCR Revenind în Parlament, dezbaterile de ieri au avut ca şi centru de greutate decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) privind constituţionalitatea demersului Legislativului privind suspendarea şefului statului. În condiţiile în care decizia CCR nu a fost nici călare, nici pe jos şi nu s-a exprimat clar, ci doar voalat în ce priveşte încălcări prezidenţiale ale Constituţiei, ce nu au fost „tocmai grave”, pedeliştii s-au grăbit să susţină, la unison cu Băsescu, faptul că CCR nu a reţinut nimic împotriva preşedintelui. Răspunsul a venit prompt din partea senatorului PSD Dan Şova: „CCR şi-a exprimat clar opţiunea în privinţa a patru încălcări ale Constituţiei sesizate de noi: uzurparea atribuţiilor premierului; nerespectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor României; încălcarea principiului neafilierii politice a preşedintelui şi faptul că nu şi-a îndeplinit rolul de mediator în societatea românească”. La rândul său, vicepreşedintele liberal Mihai Voicu a explicat că numai una dintre aceste acuze este suficientă pentru suspendarea preşedintelui, întrucât nu scrie nicăieri că preşedintele nu are voie să încalce grav sau mai puţin grav Constituţia, ci doar nu are voie să o încalce.

DISCURS PREZIDENŢIAL SLAB În replică, Băsescu, acuzat de liberalul Crin Antonescu că a devenit singura putere a acestui stat, a avut un discurs slab, în care a susţinut că s-a comportat responsabil în mijlocul unei crize economice şi că, în fapt, USL încearcă să confişte „justiţia independentă”. La rândul său, Crin Antonescu i-a amintit că „în timp ce, cu responsabilitate”, guvernele controlate de Băsescu tăiau pensii şi salarii, o minoritate PDL se îndestula. La rândul său, senatorul PNL Ioan Ghişe a contestat „responsabilitatea prezidenţială” prin faptul că „Băsescu a hotărât de capul lui să se împrumute în numele statului de la FMI, fără consultare populară. Pe mine nu m-a întrebat nimeni, ca şi cetăţean, dacă vreau să mă împrumut de la FMI cu 1.500 de euro, ca toţi românii”. În ce priveşte „confiscarea justiţiei de către USL”, Crin Antonescu a explicat sec: „Nu noi (USL - n.r.) ne temem de o justiţie independentă. Nu noi avem dosare închise, suspendate sau pe rol, ci Traian Băsescu!”

CARTEA RETRAGERII DIN POLITICĂ Unul dintre cele mai notabile evenimente de ieri poate fi considerat anunţul lui Crin Antonescu privind o eventuală „despărţire de parcurs politic” faţă de Traian Băsescu. Preşedintele liberal a anunţat că, dacă la referendum românii nu îl vor trimite acasă pe Traian Băsescu, el personal se va retrage din viaţa politică: „Un lider adevărat trebuie să unească o naţiune. Traian Băsescu este un om politic puternic, dar n-a fost, nu este şi nu va fi un adevărat lider al acestei naţiuni. Drumurile noastre se cam despart. Dacă nu va fi demis la referendum, mă retrag definitiv din viaţa politică”.

PLIMBARE ÎN PARLAMENT Traian Băsescu nu a avut răbdare să asculte nici discursul lui Crin Antonescu şi nici pe cel al lui Călin Popescu Tăriceanu, ridicându-se ca ars de cum au început liderii liberali să vorbească. Atitudinea lipsită de etichetă instituţională a lui Traian Băsescu a fost taxată imediat de senatorul Dan Şova: „Traian Băsescu nu poate accepta dezbaterea nici măcar în penultimul ceas al existenţei sale ca preşedinte. El nu poate coabita decât cu slugi, nu cu oameni liberi care îşi permit să aibă propriile idei”. La unison cu Băsescu au ieşit din sala de plen şi pedeliştii, care au mai avut în comun cu preşedintele lor şi calitatea îndoielnică a discursurilor. Nu au avut niciun argument solid împotriva acuzelor formulate de USL, singurul lucru care se apropia de noţiunea unui argument fiind tonul ridicat, şi acela semn de slăbiciune oratorică.

29 IULIE - ZIUA C (DUPĂ B DE LA BĂSESCU) În urma votului de vineri al Parlamentului, s-a stabilit ca românii să fie chemaţi la referendum pe 29 iulie, pentru a spune dacă doresc ca România să continue cu Băsescu preşedinte sau nu. Sâmbătă, Guvernul se întruneşte pentru a stabili detaliile tehnice ale organizării consultării populare. Aseară târziu, Traian Băsescu a anunţat că a sesizat la CCR conflictul de natură constituţională dintre Parlament şi Preşedinţie, afirmând că „este obligat” să uzeze de această procedură şi asigurându-ne că nu se ţine de scaun.