După lungi zile de „linişte prezidenţială” pe marginea violenţelor de la Chişinău şi a îngheţării relaţiilor diplomatice dintre România şi Moldova, preşedintele Traian Băsescu a rupt, ieri, tăcerea, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Discursul şefului statului nu s-a încadrat întocmai în tonul moderat abordat pînă acum de autorităţile române în disputa diplomatică, căpătînd, pe alocuri, accente mai dure: „Nu vom accepta ca românii să fie culpabilizaţi pentru că sînt români (...) Nu vom accepta ca România să fie acuzată de acţiuni ostile la adresa Republicii Moldova. Este datoria noastră să nu îi abandonăm pe cei care ne vorbesc limba”, a spus Băsescu, precizând că România nu vrea să revendice teritorii din trecut, să schimbe graniţa sau să conteste suvernitatea Republicii Moldova. Băsescu a subliniat că nu România este responsabilă pentru eşecul democratizării Republicii Moldova, ci „aceia care o conduc într-un mod periculos”. Şeful statului a afirmat că acuzaţiile Chişinăului la adresa României au fost fără precedent şi fără să existe probe, amintind că România a condamnat violenţele din Republica Moldova. În discursul preşedintelui au fost cuprinse şi alte aspecte legate de solicitări sau viitoare acţiuni ale României: acţiuni vizînd aducerea în instanţele internaţionale a autorilor violenţelor din Chişinău, oferirea accesului autorităţilor române la cetăţeni români eventual reţinuţi, simplificarea urgentă a procedurilor pentru cetăţenia română, astfel încît cetăţenii de etnie română din Republica Moldova să poată obţine mai rapid, la cerere, cetăţenia română...

După discursul preşedintelui, purtătorul de cuvînt al PNL, Varujan Vosganian, a declarat că mesajul lui Băsescu vine \"puţin cam tîrziu\", criticînd faptul că şeful statului a uitat să menţioneze \"idealul reîntregirii înlăuntrul UE\" şi recomandîndu-i să nu folosească sintagme precum \"cei care ne vorbesc limba\": „Cred că nu trebuie să avem faţă de românii de peste Prut o atitudine de aroganţă. Ceea ce acuzau românii de peste Prut (...) era tocmai faptul că în perioada în care Basarabia era parte a României, ea era privită ca o soră mai mică. Noi vorbim o limbă comună, şi nu cei de peste Prut ne vorbesc limba noastră”. La rîndul său, senatorul PNL Teodor Meleşcanu a declarat că discursul preşedintelui Traian Băsescu vine \"în total contratimp\" cu măsurile Guvernului, care a desfiinţat recent Oficiul pentru Relaţiile cu Moldova şi a criticat faptul că şeful statului nu a menţionat ce va face România în actuala situaţie. În plus, Meleşcanu a menţionat că singura soluţie pentru România pentru a sprijini Republica Moldova este \"o abordare pragmatică\". Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a criticat discursul şefului statului, spunînd că Parlamentul a fost „onorat” să fie desemnat drept \"decor\" pentru discursul prezidenţial privind R Moldova şi opinînd că ar fi fost mai utilă o discuţie cu partidele înainte de exprimarea unui punct de vedere. Năstase a subliniat că şeful statului nu a făcut nicio referire la Rusia, ori, în opinia sa, o analiză serioasă privind R. Moldova nu poate fi făcută în lipsa unei formule de evaluare geostrategică. Nici preşedintele Senatului, liderul PSD, Mircea Geoană, nu a avut cuvinte frumoase pentru discursul prezidenţial: „Cred că la un discurs atît de dur care angajează România în plan internaţional şi în planul relaţiilor cu Republica Moldova, şeful statului ar fi avut obligaţia de consultare prealabilă şi poate că ar fi trebuit sfaturi pentru nuanţe care ar fi permis poate evitarea unei escaladări evidente a relaţiei Bucureşti-Chişinău”. Geoană a mai spus că asistăm astăzi \"la cel mai trist moment\" al relaţiei dintre România şi Republica Moldova din ultimii 18 ani, în condiţiile în care, în ultimii ani, s-a trecut, în relaţia bilaterală, \"de la diplomaţia vinului, la diplomaţia vitriolului\".