Chiar dacă este lipsită de fond, legea prin care li se permite primarilor și președinților de consilii județene să reprezinte orașele și județele în consiliile directoare ori Adunările Generale ale Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) a fost respinsă de președintele Traian Băsescu, care solicită Parlamentului reexaminarea ei. Aparent, a existat și un motiv. Actul normativ ar avea un impact negativ și ar diminua activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), venind în contradicție cu recomandările din MCV. Dacă trecem peste faptul că legea ANI vine în contradicție cu legislația europeană și că o astfel de instituție, care a fost acuzată de foarte multe ori că face poliție politică, mai există doar în Africa de Sud, totul este în regulă. Dar acum nu discutăm despre Legea ANI, ci despre modificarea Legii 51/2006, care nu face altceva decât să întărească faptul că edilii-șefi locali și județeni pot reprezenta comunitățile pe care le conduc în aceste structuri de utilitate publică. Spunem asta pentru că ANI (cel puțin în județul Constanța) nu a avut nicio problemă cu faptul că primarii au făcut parte din ADI, ci s-a legat de aceia care și-au reprezentat comunitățile în Adunările Generale ale societăților de utilitate publică (de exemplu, SC RAJA SA).
MOTIVĂRI PENIBILE Nu a contat nici că nu erau remunerați în niciun fel, nici că prin prezența lor în AGA ale acestor societăți au putut atrage bani europeni prin proiecte care vizau dezvoltarea rețelelor de utilitate publică, iar motivele pro ar continua, dar nu vrem să plictisim, pentru că am scris despre acest lucru de am tocit tastele. Revenind la faptul că Traian Băsescu a respins legea, motivația sa este cu atât mai halucinantă cu cât el spune că „ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților“. El subliniază că efectul noului text de lege este că ANI nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor și a președinților consiliilor județene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociații. Am mai auzit ceva despre jurisprudența Curții Constituționale, dar nimic despre legislația europeană. Orice comentariu în plus pe această temă este de prisos.