Parlamentele rus şi ucrainean au ratificat, marţi, aproape simultan, acordul de prelungire cu 25 de ani a contractului de închiriere a bazei navale de la Sevastopol de către Flota rusă a Mării Negre.

În Ucraina, textul a fost aprobat cu 236 de voturi, în condiţiile în care erau necesare cel puţin 226. Şedinţa Parlamentului a început cu violenţe. Preşedintele Radei, Volodimir Litvin, a fost lovit cu ouă, iar gărzile sale de corp l-au apărat cu umbrelele! Acest lucru nu i-a făcut, însă, pe deputaţii furioşi să se oprească şi au continuat să arunce cu ouă spre tribună. De asemenea, parlamentarii din diferite grupuri parlamentare s-au bătut, iar o persoană necunoscută a aruncat o grenadă fumigenă în sala de şedinţe. Parlamentarii de opoziţie din formaţiunea Ucraina Noastră - Autoapărare, a fostului preşedinte Viktor Iuşcenko şi majoritatea celor din Blocul Iulia Timoşenko au părăsit sala de şedinţe a Parlamentului ucrainean, după ratificarea acordului. În acelaşi timp, în faţa Parlamentului au avut loc o serie de ciocniri între forţele de poliţie şi protestatari. Ofiţerii de poliţie au încercat să aresteze unul dintre protestatari pentru deranjarea ordinii publice. Tentativa a fost urmată de o ciocnire cu circa 20 de activişti de opoziţie. Forţele de ordine nu au folosit forţa şi nu au putut să îl ducă pe manifestant în maşina lor. Potrivit informaţiilor existente până în prezent, circa 10.000 de protestatari s-au strâns în faţa Parlamentului ucrainean, manifestând împotriva ratificării acordului privind prelungirea contractului de închiriere a bazei navale de la Sevastopol. Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a făcut apel, marţi, la susţinătorii săi, să manifesteze la 11 mai, la Kiev, pentru a cere dizolvarea Parlamentului şi pentru a protesta faţă de acordul privind menţinerea până în 2042 a Flotei ruse de la Marea Neagră în sudul Ucrainei.

În Rusia, Duma de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului rus, a aprobat, marţi, acordul, cu 410 voturi pentru. Preşedintele Dumei, Boris Grîzlov, a salutat ratificarea simultană la Kiev şi la Moscova. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat marţi că ratificarea de către Rusia şi Ucraina a acordului privind Flota Mării Negre deschide noi posibilităţi pentru cooperarea strategică şi pune capăt discuţiilor privind o eventuală aderare a Kievului la NATO. Diplomatul a amintit că o ţară poate primi MAP, penultima etapă înaintea aderării la NATO, numai dacă nu are trupe sau baze militare străine pe teritoriul său şi dacă nu are diferende frontaliere cu vecinii.

Tot ieri, pentru a-şi demonstra adeziunea totală la politicile ruse, preşedintele ucrainean a declarat că este nedrept ca foametea din perioada lui Stalin să fie numită genocid. Declaraţia lui Ianukovici în APCE marchează ruperea de politica predecesorului său, Viktor Iuşcenko, care a cerut recunoaşterea internaţională ca genocid a foametei din 1932-1933, cunoscută de ucraineni ca Holodomor. APCE va discuta, astăzi, un raport care comemorează victimele foametei staliniste, ce include un amendament prin care ea este calificată drept genocid. Ianukovici a numit acest episod din istorie ”o tragedie comună a poporului sovietic”. Peste trei milioane de oameni au murit în Ucraina, în timpul foametei, iar naţionaliştii ucraineni spun că Rusia, ca succesor legal al URSS, ar trebui să înfrunte responsablitatea. Rusia spune că foametea nu poate fi considerat un act împotriva ucrainenilor, pentru că milioane de oameni din diverse grupuri etnice au murit în URSS, în acea perioadă. Un proiect de rezoluţie APCE spune că foametea a fost provocată de ”acţiunile şi politicile crude şi deliberate ale regimului sovietic, responsabil pentru moartea a milioane de oameni nevinovaţi nu numai în Ucraina, ci şi în Belarus, Kazahstan, R. Moldova şi Rusia. Kazahstanul a fost cea mai afectată dintre republicile sovietice”.