Vântul schimbării afectează Grecia, înainte de alegerile de duminică, cele mai importante din ultimele trei decenii, în condiţiile în care partidele mici, în special cele extremiste, câştigă teren. Sloganuri sunt peste tot. În pofida discursurilor înfocate, majoritatea grecilor nu sunt hotărâţi încă pentru cine vor vota. Iar unul dintre motive este că au de ales dintre 32 de partide. Potrivit sondajelor, între opt şi zece formaţiuni ar putea intra în Parlament. Populaţia este decisă însă să dovedească, la urne, nevoia de schimbare.

Principalele partide din coaliţia actuală de guvernare, Noua Democraţie (centru-dreapta) şi Pasok (socialist), sunt vizate de furia publică. Populaţia frustrată le acuză pentru ultimii doi ani de măsuri grele de austeritate, de recesiune şi de lipsă de schimbare în sistemul politic. Sentimentele grecilor sunt uşor de constatat. În pofida ultimelor sondaje care sugerează că Pasok şi Noua Democraţie vor putea forma, împreună, o majoritate, proporţia susţinătorilor lor se află la un minim istoric. Alegătorii care votau în general pentru vechea gardă se orientează acum către alte partide. Pe măsură ce popularitatea principalelor două partide scade, altele câştigă teren rapid. De exemplu, formaţiuni de stânga, ca Stânga Democratică sau Coaliţia Stângii, sunt urmărite cu atenţie de UE, temătoare că ambele ar putea cere modificări ale condiţiilor pachetelor de salvare. Discursurile lor antiausteritate le-au atras mulţi alegători şi, împreună cu alte partide din aceeaşi tabără, ar putea forma o majoritate parlamentară. De asemenea, la fel ca în alte zone din Europa, politicienii de extremă-dreaptă joacă un rol tot mai important. În părţile sărace ale Atenei, de exemplu, Răsăritul de Aur are numeroşi susţinători. În condiţiile în care o mare parte din populaţie este dezamăgită de eşecul Guvernului de a combate problema imigraţiei, partidul pledează pentru soluţii radicale. Nu îşi ascunde admiraţia pentru multe dintre politicile lui Hitler iar sigla sa este o svastică. Liderii formaţiunii dau însă asigurări că are la bază un semn din Grecia Antică. Potrivit unui profesor de istorie modernă de la Universitatea Atena, Thanos Veremis, membrii partidului atacă imigranţi ilegali şi, în acelaşi timp, ajută localnicii în treburile de zi cu zi, precum mersul la cumpărături. ”Răsăritul de Aur este un nou fenomen în Grecia. Reprezintă un Robin Hood local, dar în special în calitate de bandit”, afirmă el. Expertul crede că grecii sunt confuzi şi nu ştiu ce vor în prezent. El îndeamnă populaţia să voteze fără furie, pentru ca după alegeri să aibă un guvern funcţional. Există şi partide dispuse să treacă peste diviziuni şi să coopereze. Lidera Alianţei Democratice, Dora Bakoyannis, a dat asigurări că va participa la o coaliţie, cu unele condiţii.

În condiţiile în care majoritatea sondajelor anunţă o luptă strânsă pentru ca partidele tradiţionale să încropească o majoritate, formaţiunile mici ar putea juca un rol din ce în ce mai important. Rămâne însă de văzut dacă vor fi suficient de puternice pentru a avea un impact răsunător asupra sistemului politic. Mulţi greci speră că răbdarea lor şi faptul că au suportat o criză economică lungă şi dureroasă nu va fi în van. Mulţi speră că o moştenire pozitivă va rămâne, o nouă eră politică pentru Grecia, în care să existe mai multă responsabilitate şi mai puţină corupţie.