Ministerul Administraţiei şi Internelor a lansat zilele trecute proiectul care va duce la implementarea în doi-trei ani a unei baze de date ce va cuprinde informaţii economico-financiare ale tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din ţară, programul urmând să coste peste 37 de milioane de lei. Proiectul „Realizarea arhitecturii Sistemului Informaţional şi a structurii bazei de date economico-financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale“ a fost lansat prin Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale (DPFBL). „Vor fi date comune pe baza cărora decidenţii centrali vor putea face analize pertinente şi simulări pentru luarea unor decizii optime, în ceea ce priveşte autorităţile publice locale“, a declarat directorul DPFBL, Daniel Iustin Marinescu. Practic, proiectul urmăreşte crearea unui sistem informatic integrat operaţional care să permită raportarea, analiza şi publicarea datelor financiare, non-financiare şi statistice cu privire la performanţele administraţiei publice locale, astfel încât orice decizie adoptată de administraţia publică centrală referitoare la administraţia publică locală să se stabilească prin simulări în condiţii de certitudine. Potrivit MAI, necesitatea implementării acestui proiect este motivată de asumarea de către Guvern a priorităţilor de creştere a capacităţii administrative, de consolidare a procesului de descentralizare fiscală şi administrativă, de deconcentrare şi descentralizare a serviciilor. Programul urmează să se deruleze în trei faze, conform estimărilor reprezentanţilor MAI. Plecat de la o idee a primarilor de comune afiliaţi la Asociaţia Comunelor din România (ACoR), proiectul este unul despre care edilii şefi de comune spun că este mai mult decât necesar, pentru că va elimina liberul arbitraj al fondurilor ce sunt alocate de la guvern şi va dispărea clasificarea unităţilor administrativ teritoriale după tipul lor: comune, oraşe şi municipii. „Trebuie să dispară proasta clasificare după tipul unităţilor administrativ teritoriale şi goana după clasificări fără fond. Administraţiile locale ar trebuie să fie clasificate după numărul de locuitori şi serviciile prestate. Există oraşe care au mai puţini locuitori decât unele comune, dar care au avantajul de a fi numite oraşe. Asta îi avantajează atunci când e vorba de fondurile guvernamentale sau salarii ale angajaţilor. Ne-am luptat mult pentru ca proiectul nostru să prindă viaţă şi acum sperăm să fie implementat şi folosit în scopul în care a fost gândit“, a declarat preşedintele ACoR, Emil Drăghici. Proiectul este unul dintre puţinele care au fost lansate de ACoR şi care a prins viaţă, având în vedere că, de-a lungul timpului, primarii de comune au ţipat din toţi rărunchii că administraţiile publice locale întâmpină dificultăţi.