Bazele militare americane din România şi Bulgaria exercită o influenţă mai mare asupra securităţii Balcanilor de Sud-Est decât trupele ruse din Transnistria, susţine ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzmin. ”Nu mai doresc să mai amintesc despre planurile de amplasare pe teritoriul Bulgariei şi al României a elementelor de apărare antirachetă americană globală”, a continuat Kuzmin. ”Lumea contemporană devine tot mai integrată şi mai globalizată, inclusiv din punctul de vedere al asigurării securităţii naţionale a statelor, ceea ce se manifestă în mod deosebit de convingător pe continentul european. În acest sens, nici aspectele respective ale soluţionării conflictului transnistrean nu pot fi examinate într-o izolare totală faţă de problematica securităţii în Europa. Varianta definitivă a soluţionării conflictului poate fi doar un bilanţ al întâlnirii părţilor implicate în conflict, una în întâmpinarea celeilalte”, a declarat ambasadorul, subliniind că Rusia este pregătită atât să susţină procesul negocierilor, cât şi să garanteze rezultatele lor coordonate. În opinia acestuia, unul dintre aspectele-cheie trebuie să devină statutul special al Transnistriei în cadrul R. Modova. ”Integritatea teritorială nu înseamnă deloc caracterul unitar al statului, după cum demonstrează experienţa internaţională”, a precizat ambasadorul, subliniind că nu este pusă la îndoială integritatea unor astfel de de federaţii şi confederaţii, cum ar fi Brazilia, Germania, India, Rusia, SUA, Elveţia”. Kuzmin a mai subliniat că, pe parcursul procesului de pace se va modifica şi formatul prezenţei internaţionale, precizând că actuala misiune militară va fi înlocuită cu o misiune civilă, fără ca acest lucru să constituie o premisă prealabilă, ci doar o componentă a soluţiei definitive. Militarii ruşi din cadrul misiunii de menţinere a păcii sunt percepuţi în Transnistria, în mod univoc, atât ca o garanţie a împiedicării izbucnirii unui nou război, cât şi unei soluţionări echitabile, în general, a mai spus ambasadorul rus la Chişinău.

Cei 350.000 de locuitori ai Transnistriei, fieful privat al unui om de afaceri rus, vor să se integreze în Rusia, în pofida unui val de eurooptimism de cealaltă parte a Nistrului, în R. Moldova, o viziune dată de zeci de ani de represiune, comentează publicaţia electronică EUObserver. De când s-a despărţit de R. Moldova, la începutul anilor \'90, Transnistria are ca politică oficială dorinţa de a fi recunoscută ca ţară independentă, pentru a deveni, ulterior, parte a Rusiei. Revoluţia din aprilie, la Chişinău, prin care Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) a preluat puterea de la Partidul Comuniştilor (PCRM), a amplificat proiectele moldovene de integrare europeană şi optimismul tinerilor, jurnaliştilor şi întreprinzătorilor faţă de viitorul ţării. Dar schimbările de la Chişinău au avut un impact redus asupra Transnistriei, atât oamenii obişnuiţi, cât şi politicienii mizând pe Rusia, pentru un trai mai bun.

Ieri, comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, a înmânat autorităţilor de la Chişinău planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE, afirmând că acesta va duce la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor moldoveni. Malmström a adăugat că documentul include o serie de condiţii tehnice care urmează să fie îndeplinite de autorităţile R. Moldova şi care includ, printre altele, schimbarea paşapoartelor, securizarea frontierelor, combaterea crimei organizate şi a corupţiei. La rândul său, premierul Vlad Filat a dat asigurări că ”Guvernul de la Chişinău va acţiona sigur şi eficient în europenizarea R. Moldova”. Planul de acţiuni UE – R. Moldova privind liberalizarea regimului de vize a fost finalizat şi aprobat de Comisia Europeană în decembrie anul trecut.