BCR nu se mai satură de Prima Casă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

BCR nu se mai satură de Prima Casă

Economie 07 Iunie 2017 / 15:35 930 accesări
BCR a epuizat la finele lui martie plafonul primit pentru Prima Casă și așteaptă suplimentarea bugetului

BCR a epuizat la finele lui martie plafonul primit pentru Prima Casă și așteaptă suplimentarea bugetului

Banca Comercială Română (BCR) a epuizat, la finele lui martie, plafonul pentru Prima Casă și nu mai primește dosare noi până la posibila suplimentare a bugetului de către Ministerul Finanțelor Publice (MFP), a anunțat miercuri vicepreședintele pentru Retail & Private Banking al BCR, Dana Demetrian - „Trebuie să mai primim încă 25% din restul de 500 milioane lei, buget încă nealocat. Rămâne de văzut dacă MFP va plusa peste plafonul inițial de 2,5 miliarde lei“. Potrivit oficialului BCR, vârsta medie a clienților care au aplicat pentru Prima Casă este de 30 - 25 ani; la creditul ipotecar standard al băncii, Casa Mea, vârsta este de 40 - 45 ani. În opinia bancherului, „în condițiile în care 33% dintre români trăiesc în condiții discutabile (câte cinci persoane în două camere), iar sistemul Bauspar (bănci pentru locuințe, economisire - creditare) nu este suficient accesat, orice inițiativă guvernamentală care să îmbunătățească segmentul locativ este binevenită“. Desigur, Prima Casă înseamnă creditare ușoară, subvenționată de stat; costul pentru restul e imens însă, mai ales că sumele pompate de stat nu-s trecute în datoria publică, prin derogare de la lege. Un cadou frumos pentru generațiile viitoare. De notat că împrumuturile acordate de BCR prin Prima Casă reprezintă 65 - 70% din „producția“ nouă de credite; pe de altă parte, 50% dintre creditele de consum sunt luate pentru renovări și bunuri pentru locuințe. Pentru moment, Prima Casă încă arată bine - 0,2% rată de default, la 12 luni de la acordarea împrumuturilor. Doar să nu urce brusc dobânzile... Există, totuși, riscul supraîncălzirii pieței imobiliare? Nu (încă), spune Demetrian - „Avem câteva orașe, respectiv Cluj, Timișoara și București (cu accent pe Cluj), în care se simte o anumită presiune asupra prețurilor. Ne uităm și după alte semnale de alarmă - creșterea investițiilor în active imobiliare, prin credit, dezvoltarea accelerată a rețelelor de agenții imobiliare sau apariția produselor „inovatoare“, precum creditul-punte. Nu se întrevede așa ceva, pentru moment“.



12