Belgia a preluat, ieri, ştafeta de la Spania pentru a prezida, timp de şase luni, Uniunea Europeană şi a o ajuta să facă faţă unei grave crize economice, dar într-un moment în care ea însăşi se află într-o plină incertitudine politică. Primul ministru actual, Yves Leterme, nu este însărcinat decât să administreze afacerile curente, aşteptând ca o nouă coaliţie să poată fi formată între partide francofone şi neerlandofone, în urma unui triumf electoral al separatiştilor flamanzi, în iunie. Noua echipă nu urmează să îşi preia funcţiile decât în octombrie, aproape de mijlocul preşedinţiei şi cu foarte puţin timp pentru a se pune la zi asupra dosarelor. Chiar dacă autorităţile belgiene dau asigurări că totul a fost bine pregătit, ministrul belgian al Finanţelor, Didier Reynders, a sugerat că ar fi în mod sigur preferabil pentru continuitate în UE să se menţină guvernul demisionar actual, până la sfârşitul anului. Ieri, o singură celebrare a fost prevăzută: 500 de europeni au format un lanţ uman într-un parc din Bruxelles, pentru a purta o banderolă europeană gigantică, de 300 de metri lungime. Belgia intenţionează să rămână discretă, de asemenea, pentru a se fixa mai bine noile instituţii europene, destinate să dea un rol de prim plan preşedintelui permanent al UE, Herman Van Rompuy şi şefului diplomaţiei, Catherine Ashton. Belgia intenţionează, de asemenea, să accelereze discuţiile asupra reglării financiare şi mai ales să facă să meargă înainte guvernul economic european, prin intermediul unei convenţii, în octombrie, când Reynders doreşte să vorbească mai ales despre impozite europene şi politică industrială comună.

Preşedinţia belgiană a UE a fost lansată, ieri, la Bucureşti, printr-un moment de reculegere în memoria celor 22 de victime ale inundaţiilor înregistrate în nordul României. Ambasadorul Belgiei, Leo D\'Aes, a transmis condoleanţe din partea preşedinţiei belgiene şi simpatia pentru poporul român. Cel puţin 22 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 13.000 de oameni au fost evacuaţi în urma inundaţiilor din nordul şi estul ţării.

Tot pe plan politic dar intern, de această dată, în Belgia, un consilier municipal de extremă-dreapta a fost condamnat, miercuri, în apel, la o amendă de 400 de euro şi la privarea de drepturi civile şi politice timp de cinci ani, pentru că a executat salutul nazist, la depunerea jurământului în decembrie 2006. Olivier Delcourt, care în perioada respectivă era ales din partea Frontului Naţional Belgian (FN, extrema dreaptă) la Charleroi, a depus jurământul cu mâna dreaptă întinsă şi o mănuşă neagră. O plângere a fost depusă împotriva lui, pentru incitare la ură rasială şi FN l-a exclus din rândurile sale. Curtea de Apel din Mons a considerat că gestul consilierului a fost fără echivoc şi a dezvăluit, cu o altă ocazie, că Delcourt i-a spus unui interlocutor: ”Domnule, locul dumneavoastră este într-un lagăr”, a anunţat agenţia de presă Belga. Delcourt, în vârstă de 42 de ani, nu va mai putea îndeplini o funcţie publică şi nici nu va mai putea fi ales, fiind nevoit să renunţe la mandatul său de consilier municipal. El dispune de un termen de 15 zile pentru a depune un recurs la Curtea de Casaţie.