Restricţiile impuse lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă belgiene ar urma să fie ridicate de la 1 ianuarie 2012, după ce regiunea flamandă, cea care susţinea restricţiile, şi-a revizuit poziţia. O decizie în acest sens se aşteaptă în cursul acestei săptămâni, de la un comitet mixt, format din reprezentanţi ai regiunilor Flandra, Valonia şi Bruxelles. Până atunci însă, Belgia trebuie să îşi anunţe componenţa guvernului federal condus de Elio Di Rupo, după mai bine de 500 de zile de la alegerile anticipate din vara anului trecut.

Dacă Belgia va decide liberalizarea totală a pieţei sale a forţei de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari, ea va deveni prima ce renunţă la restricţii dintre ţările care încă au în vigoare aceste măsuri tranzitorii pentru români şi bulgari. Statele UE care în prezent restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele lor, Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Austria, au redus restricţiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României şi Bulgariei la UE. Tratatul de aderare din 2005 le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor de forţă de muncă, pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile, dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania, în 22 iulie). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. Olanda şi Marea Britanie au anunţat deja, în ultimele săptămâni, că vor menţine restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari şi în ultimii doi ani ai perioadei de tranziţie generală, până la 31 decembrie 2013.

Între timp, politicienii belgieni au ajuns, ieri, la un acord privitor la componenţa noului cabinet, deschizând astfel drumul pentru rezolvarea crizei politice ce a adus ţării un nedorit record mondial. Cabinetul, ce va avea 13 miniştri şi şase secretari de Stat din şase partide de coaliţie, va fi condus de Elio Di Rupo. Va fi mai mic decât cabinetul actual, cu 15 miniştri şi şapte secretari de Stat,- urmând să fie şi schimbări. Ministrul Finanţelor, Didier Reynders, va deveni probabil ministru de Externe. Di Rupo a spus că mai sunt de finalizat negocierile privitoare la împărţirea posturilor între cele şase partide.