În săptămâna mondială a alimentaţiei la sân (1 – 7 august), medicii organizează o serie de discuţii şi acţiuni, tocmai pentru ca mamele şi viitoarele mame să înţeleagă importanţa alăptării la sân. Şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Loti Popescu, a explicat că alăptarea la sân are o serie de avantaje, atât pentru copil, cât şi pentru mamă. În ceea ce priveşte avantajele alăptării la sân pentru copil precizăm: asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată; protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor; este uşor digerabil; are temperatură optimă; este steril; reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri; reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales în cazul alăptării exclusive şase luni); reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei; previne malnutriţia; reduce riscul anemiei feriprive; reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, a bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult; reduce riscul morţii subite; reduce riscul alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin patru luni; favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii; asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă; asigură interdependenţa reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă. În ceea ce priveşte beneficiile alimentaţiei la sân pentru mamă, doctorul Loti Popescu a menţionat: ajută involuţia uterină rapidă după naştere şi previne hemoragiile postpartum; este protectiv împotriva cancerului de sân şi ovar şi a osteoporozei postmenopauzale; duce la pierderea surplusului de grăsime câştigat în timpul sarcinii şi reduce riscul obezităţii pe termen lung contraceptiv (98%) numai pe perioada alăptării exclusive; scade necesarul de insulină la mamele diabetice; diminuează efectele endometriozei şi ajută la stabilizarea bolii; este mai comodă şi mai puţin obositoare, laptele de mamă nu trebuie preparat, copilul este portabil; are rol în împlinirea feminităţii şi dezvoltarea instinctelor materne; realizează o legătură strânsă cu copilul; economie pentru familie. Beneficii sunt şi pentru societate, spune medicul şef. Dintre acestea menţionăm: economisire de valută consumată pentru achiziţionare de lapte praf, scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute şi cronice ale copilului, are efect ecologic pozitiv.

DEZAVANTAJELE ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE. Printre dezavantajele alimentaţiei artificiale medicul subliniază: îmbolnăviri mai frecvente (infecţioase, boli cronice); alergie la proteinele laptelui de vacă (diareea cronică, scădere în greutate, erupţii alergice); mai greu digerabil; încărcare osmotică mare; obezitate; risc de rahitism sau anemie; creşte riscul diabetului zaharat; nu conţine substanţe biologice; prepararea inadecvată creşte riscul malnutriţiei şi infecţiei; poate produce probleme dentare (datorită tetinei); nu produce schimbări biologice în organismul mamei, nu stimulează afecţiunea; încarcă bugetul familiei.