Beneficiile Moscovei de pe urma cheltuielilor cu campania din Siria

Externe 13 Octombrie 2015 / 17:05 949 accesări

Rusia a cheltuit cel puţin 87 de milioane de dolari, potrivit unor estimări, cu atacurile aeriene şi cu rachete de croazieră în primele două săptămâni ale campaniei de bombardamente în Siria. Prin această investiţie modestă, comentează Radio Free Europe - Radio Liberty, Kremlinul s-a transformat într-un actor care nu poate fi ignorat în conflictul sirian, în care-l sprijină pe preşedintele Bashar al-Assad să rămână la putere. Pe de altă parte, atacurile ruseşti le-au permis forţelor guvernamentale siriene unele cuceriri importante împotriva rebelilor. Astfel, ele au avansat duminică în provinciile Idleb şi Hama. Dar poate la fel de important, notează postul, este faptul că aceste atacuri i-au permis Moscovei să-şi reitereze pretenţia că este o superputere, în contextul în care sfidează sancţiunile ce i-au fost impuse din cauza intervenţiei sale în Ucraina. Alături de preţul scăzut al petrolului, ele i-au afectat dur economia. ”Aceste atacuri au fost gestul final al reclamării statutului de mare putere”, apreciază Igor Siutiaghin, cercetător principal în studii ruseşti la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra. ”Acum, Rusia a terminat de replicat toate atributele pe care le deţine o mare putere ca SUA”, adaugă el. În opinia sa, campania aeriană, dar mai ales recurgerea la rachete de croazieră au demonstrat în mod intenţionat că Moscova poate lansa atacuri de la distanţă asupra unor ţinte pe care şi le alege singură, fără niciun risc pentru trupele ei. Rusia a arătat totodată că este pregătită să acţioneze fără să aştepte permisiunea comunităţii internaţionale şi în pofida criticării acţiunilor sale de către Occident, Turcia şi lumea arabă.

Cât costă această campanie aeriană de afirmare a Moscovei este dificil să se calculeze foarte exact, scrie RFE-Rl, care precizează că unul dintre motive este faptul că armata rusă este extrem de secretoasă cu cheltuielile ei. Însă Siutiaghin, care urmăreşte armata rusă îndeaproape, estimează că atacurile cu avioane de vânătoare convenţionale costă cel puţin 2,5 milioane de dolari pe zi. Această sumă acoperă mentenanţa unei forţe de 34 de aeronave şi mobilizarea lor în bombardamente zilnice asupra unor ţinte din întreaga ţară. Ea acoperă, de asemenea, costurile cu cei aproximativ 2.000 de specialişti care participă la forţa expediţionară şi oferă susţinere logistică - inclusiv muniţie şi combustibil - cu avioane şi nave militare de transport, din Rusia. Dacă acestei sume i se adaugă 52 de milioane de dolari, reprezentând cele 26 de rachete de croazieră, în valoare de două milioane de dolari bucata - lansate de pe nave ruseşti, din Marea Caspică, pe 7 octombrie -, totalul se ridică la 87 de milioane de dolari în 14 zile. Suma nu include costurile de transportare a avioanelor şi trupelor în Siria. Analistul consideră această estimare... conservatoare, apreciind că ar putea fi cu unul până la patru milioane de dolari mai mare pe zi, în funcţie de cantitatea exactă a muniţiei de precizie ghidate pe care rușii spun că o folosesc.

Oficiali ruşi afirmă că Moscova îşi permite cu uşurinţă costurile campaniei ruseşti în Siria, pe care o prezintă ca pe o operaţiune militară la scară mică. Însă această campanie plasează o povară suplimentară asupra bugetului Ministerului rus al Apărării, într-o perioadă în care acesta este deja taxat de ceea ce analiştii consideră un cost mai mare al intervenţiei ruse în estul Ucrainei şi de o intensificare a exerciţiilor militare, în contextul tensiunilor cu NATO. Forţele armate ruse au efectuat aproximativ 4.000 de exerciţii militare în primele nouă luni ale acestui an, cu 500 mai multe decât în 2014, potrivit Ministerului Apărării. Cele mai ample dintre exerciţii au avut loc luna trecută, în centrul Rusiei, şi au implicat aproape 100.000 de oameni din fiecare armă a armatei ruse, plus trupe din alte foste ţări sovietice. Aceste exerciţii au simulat operaţiuni de luptă la care au participat nave şi până la 170 de aeronave militare. Costurile exerciţiilor militare sunt ţinute secrete de către armata rusă, la fel ca şi cele ale intervenţiei în estul Ucrainei, scrie postul. Oficiali occidentali au acuzat Moscova că trimite trupe, vehicule blindate şi sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, pentru a-i susţine pe separatiştii rebeli împotriva Kievului. Moscova dezminte totul. Siutiaghin afirmă că bugetul Ministerului Apărării a fost cheltuit, anul acesta, mai rapid decât s-a programat, ca urmare a multiplicării priorităţilor. ”În primele opt luni ale acestui an, armata şi-a cheltuit deja 82% din buget”, afirmă el. Acest lucru sugerează că militarii şi-ar putea depăşi bugetul, obligând Guvernul să recurgă la rezerve naţionale pentru a acoperi costurile, într-o perioadă în care economia rusă se resimte de pe urma preţului petrolului şi sancţiunilor occidentale. Analişti militari ruşi apreciază că, atât timp cât campania siriană rămâne la nivelul actual, Moscova şi-o va putea permite fără dificultăţi. Însă, în cazul în care escaladează, ar putea impune opţiuni bugetare dure. Oficiali ruşi au declarat că nu vor trimite trupe terestre în Siria şi că actuala campanie aeriană urmează să dureze doar câteva luni. Însă, dacă Rusia este angrenată mai adânc în conflictul sirian, beneficiile politice pe care Moscova le-a obţinut în primele zile ale campaniei ar putea să nu mai pară o afacere atât de bună, comentează RFE-RL.

Uniunea Sovietică era în mai mare măsură o superputere atunci când a trimis trupe în Afganistan, în 1979, pentru a susţine guvernul legat de Moscova care se afla la putere. Însă, până în 1989, trupele sovietice s-au retras înfrânte, după un conflict care a costat miliarde de dolari, iar acest lucru a contribuit la accelerarea colapsului Uniunii Sovietice, în 1991.