Premierul israelian intenţionează să lanseze în mai o iniţiativă diplomatică care îi vizează pe palestinieni, destinată să scoată Israelul din izolarea sa internaţională. Punctele principale ale acestei iniţiative ar urma să fie dezvăluite în timpul unui discurs al lui Benjamin Netanyahu în Congresul american, în cadrul vizitei pe care urmează să o efectueze la Washington, la 22 mai, la invitaţia grupului de lobby pro-israelian AIPAC. Premierul Netanyahu ar urma atunci să-şi dea acordul privind crearea unui stat palestinian în frontiere provizorii, precum şi privind extinderea zonelor autonome palestiniene în Cisiordania. Ar renunţa şi la o viitoare anexare israeliană a văii Iordanului, în Cisiordania, continuând în acelaşi timp să solicite menţinerea unei forţe militare israeliene alături de o forţă internaţională, în această zonă strategică de la frontiera cu un viitor stat palestinian şi Iordania. Benjamin Netanyahu a avut contacte pe această temă cu înalţi oficiali americani, printre care Dennis Ross, consilier special al preşedintelui Barack Obama.

Niciun anunţ oficial nu a fost făcut până în prezent, dar, în ultimele zile, scurgeri de informaţii din cadrul anturajului premierului Netanyahu menţionează, în locul unei relansări a negocierilor de pace, un plan de acord intermediar cu palestinienii, opţiune deja exclusă de palestinieni. Între timp, Israelul a ales să nu trimită nicio delegaţie la Bruxelles, unde negociatorii palestinieni se întâlneau miercuri cu reprezentanţi ai Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, format din ONU, SUA, UE şi Rusia, în vederea relansării procesului de pace, în prezent blocat.

Palestinienii au declarat de mai multe ori că nu se vor mulţumi cu un acord intermediar cu Israelul, o idee susţinută de ministrul israelian al Afacerilor Externe, Avigdor Lieberman, şi că nu vor accepta să discute despre crearea unui stat cu frontiere provizorii. Izolarea Israelului s-a manifestat foarte vizibil pe data de 18 februarie, când SUA au recurs la dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a bloca un proiect de rezoluţie iniţiat de ţările arabe, care condamna politica de colonizare israeliană în teritoriile palestiniene ocupate şi solicita oprirea sa. Ceilalţi 14 membri ai Consiliului, printre care şi europeni, au votat în favoarea rezoluţiei. Mai multe state au recunoscut statul palestinian, în special în America Latină. În condiţiile blocării persistente a negocierilor de pace cu Israelul, oficialii palestinieni au cerut multor ţări să recunoască statul palestinian în interiorul frontierelor din iunie 1967, înainte de Războiul de Şase Zile şi ocuparea Fâşiei Gaza şi Cisiordaniei.

Pe de altă parte, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a decis să renunţe pentru scurt timp la emisarul european în Orientul Mijlociu, după retragerea titularului postului. Decizia, care intervine în contextul stagnării convorbirilor de pace israeliano-palestiniene, a devenit efectivă după expirarea mandatului diplomatului belgian Marc Otte. Şeful diplomaţiei UE tratează cu prioritate problema relansării negocierilor de pace israeliano-palestiniene şi are legături foarte strânse cu emisarul Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, Tony Blair. Catherine Ashton i-a încredinţat germanei Helga Schmid, secretar general adjunct al serviciului diplomatic european, dosarele de care se ocupa Marc Otte.