Ceea ce a pornit ca o iniţiativă izolată a unui grup de şoferi nemulţumiţi de continua şi nejustificata majorare a preţurilor carburanţilor s-a transformat, în decursul a doar câteva săptămâni, într-o mişcare naţională îndreptată împotriva marilor societăţi comerciale de pe piaţa combustibililor. Ultima acţiune de protest, la nivelul judeţului nostru, a avut loc sâmbătă, când mai mulţi şoferi au blocat, pentru aproximativ două ore, activitatea staţiei de carburanţi Petrom de la intrarea în oraşul Eforie Nord. Aceştia au dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la trendul crescător al tarifelor carburanţilor, în condiţiile în care veniturile rămân la acelaşi nivel, sau chiar scad. Acţiunea şoferilor constănţeni a fost un preambul pentru un nou protest la nivel naţional, care are loc începând de astăzi şi până pe 19 ianuarie. Prin această nouă serie de manifestări se doreşte continuarea boicotului naţional desfăşurat la începutul lunii ianuarie, când zeci de staţii de aprovizionare cu carburanţi din întreaga ţară au fost blocate. Principala nemulţumire a şoferilor o constituie preţurile ridicate ale carburanţilor. „Este adevărat că preţul combustibililor din România a ajuns la nivelul standard din UE, dar, în timp ce ei au salariul de 1.200 de euro pe lună, noi abia dacă avem salariul de 200 de euro pe lună. De ce nu se ia în considerare şi acest aspect?”, declara, pe 7 ianuarie, unul dintre iniţiatorii protestului la Constanţa, Mihai Brânzei.

UN NOU PROTEST. Mai mult, potrivit mesajelor transmise prin intermediul reţelelor de socializare, se plănuieşte, deja, un al treilea episod al protestelor: „România, trezeşte-te!!! Protestul de la benzinării trebuie să continuie. Vă rugăm să fiţi solidari cu noi şi în perioada 01.02.2011 - 15.02.2011. Să nu intre nimeni în nicio benzinărie OMV/Petrom. Să alimentăm maşinile doar la restul benzinăriilor şi veţi vedea că preţurile vor scădea mai mult ca sigur. 2 săptămâni fără niciun client înseamnă pierderi de milioane de euro pt ei. Nu-şi vor permite aşa ceva. Amintiţi-vă de 21-22 decembrie 1989. Atunci ne-au murit taţi, fraţi, bărbaţi şi copii. Şi-au dat viaţa pt libertatea noastră. Noi vă cerem să vă daţi 2 săptămâni din viaţă pt binele vostru. În anul 1998, în Franţa s-a aplicat exact acelaşi gen de protest şi Shell a rezistat doar 5 zile. Daţi mai departe acest mesaj să ajungă în toată ţara. Vă mulţumim şi staţi aproape, protestele vor continua!!”. Nu doar marile companii de pe piaţa petrolieră se fac, însă, vinovate de preţul mare al carburanţilor.

TAXĂ „UITATĂ”. Printre nenumăratele taxe incluse în preţul de la pompă se numără şi cea pentru recuperarea datoriei de 507,3 milioane de dolari a fostei Companii Române de Petrol (CRP). Deşi această datorie a fost achitată încă din luna octombrie a anului trecut, statul a continuat să încaseze taxa de un cent (3,2 bani) pe litru. Pentru a justifica mâna băgată în buzunarul şoferilor din România, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor Publice au elaborat un proiect de ordonanţă în care se specifică: „Sumele încasate în Fondul special pentru produse petroliere după regularizarea datoriilor fostei CRP se utilizează pentru diminuarea datoriei publice interne”. În perioada 22 octombrie - 21 decembrie 2010, Ministerul Economiei a virat din Fondul special pentru produse petroliere în contul Ministerului Finanţelor Publice suma de 50,8 milioane lei reprezentând echivalentul la data plăţii a sumei de 16,0 milioane de dolari, sumă reprezentând o altă datorie a fostei CRP către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, dar al cărei regim juridic trebuie clarificat. În nota de fundamentare nu se explică de ce s-a mai încasat taxa de un cent pe litru după 21 decembrie, dar proiectul de ordonanţă de urgenţă stabileşte că sumele care exced acele datorii vor fi utilizate pentru diminuarea datoriei publice. Potrivit preşedintelui UGIR-1903, Cezar Corâci, statul încasează anual din vânzarea benzinei şi motorinei peste 12 miliarde de euro, respectiv 70% din preţ, în timp ce producătorii iau sub 30%. „Acesta este e motivul pentru care nu scade preţul la benzină...Am făcut nişte calcule şi ne-am interesat după aceea. Deficitul bugetar este de circa 7 miliarde de euro şi acesta trebuie finanţat cumva. Trebuie spus că producătorul nu ia nici 30% din preţul benzinei, restul de 70% îl încasează statul”, a precizat Corâci.