Chiar dacă a intrat în cel de-al treilea an de la aderarea europeană, România continuă să fie codaşă la accesarea fondurilor structurale. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns că ţara noastră nu a fost în stare să acceseze niciun euro din fondurile europene în primul an după aderare, deşi are obligaţia de a cotiza la bugetul UE cu peste un miliard de euro anual, autorităţile de la Bucureşti nu se prea grăbesc să folosească banii comunitari în transporturi. Fie din cauza birocraţiei, fie din cea a incompetenţei sau, pur şi simplu, a dezinteresului politicienilor, cert este că România nu a reuşit să construiască autostrăzi şi nici să dezvolte infrastructura feroviară pe bani europeni. Aflat în vizită la Constanţa, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a prezentat, ieri, alături de şeful Unităţii pe România din cadrul Direcţiei Generale pentru Politică Regională a CE, Anastassios Bougas, bilanţul Comitetului de Monitorizare privind Programul Operaţional Sectorial - Transporturi. După ce a precizat că este pentru prima dată după doi ani şi jumătate cînd un ministru al Transporturilor îşi arată interesul faţă de accesarea fondurilor comunitare, Berceanu a criticat slabele performanţe ale ţării noastre în atragerea banilor europeni. “Avem 4,5 miliarde de euro pînă în 2013 , dar şi fonduri de la bugetul de stat, însă ne aflăm, din păcate, aproape de punctul zero la acest capitol. Nu avem foarte multe lucruri realizate de la aderarea europeană încoace, deoarece au fost accesate prea puţine fonduri în acest sector. Chiar nu înţeleg cum putem să cotizăm cu peste un miliard de euro în fiecare an la bugetul UE, dar luăm doar 20 de milioane de euro cînd avem datoria de a dezvolta transporturile rutiere şi feroviare”, a declarat Berceanu. Acesta consideră că ţara noastră a depus prea puţine proiecte, astfel că autorităţile trebuie să depună toate eforturile pentru ca, cel mai tîrziu în 2010, să fie încheiate procedurile pentru trimiterea tuturor proiectelor la UE. “Sînt bani europeni care ne vin gratis, dar avem şi avantajul că facem parte dintre ţările care primesc mai mult decît dau la bugetul UE. Deşi putem lua aceste fonduri pînă în 2015, pentru că UE ne acordă un răgaz de doi ani, trebuie să finalizăm proiectele pînă la jumătatea anului viitor. Lucrăm acum la o unitate de administrare la nivelul ministerului, plus alte două la CFR Infrastructură, dar nici acestea nu sînt încă auditate. Mai avem proiecte în valoare de 2,3 miliarde de euro luate de la început în acest an, ceea ce înseamnă că putem primi aprobările necesare pînă la sfîrşitul lunii august pentru a fi trimise la UE”, a afirmat Radu Berceanu. La rîndul său, Anastassios Bougas, a declarat că România are tot sprijinul UE pentru accesarea banilor comunitari pentru dezvoltarea transporturilor, dar că ţara noastră trebuie să se implice mai mult pentru a schimba actuala situaţie. “Sînt fondurile structurale de 4,3 miliarde de euro, mai sînt şi cele ISPA, aşa că România poate depune cu încredere proiecte pentru dezvoltarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor ei. Vom face tot posibilul pentru a ajuta România atît financiar, cît şi cu sfaturi pentru a ieşi din starea de izolare actuală, dar trebuie ca şi cetăţenii români să profite de prima ocazie şi să îşi dea votul la alegerile de luna viitoare. În acest fel vor putea participa mai activ la stabilirea poiliticilor europene”, a declarat Bougas. Cît priveşte cele două proiecte de importanţă majoră pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a judeţului Constanţa - porţiunile de autostradă Cernavodă-Constanţa şi şoseaua de centură a municipiului Constanţa, Radu Berceanu a afirmat că acestea ar putea fi finalizate pînă în 2011. “De la începutul anului, am avut mai multe întîlniri la Bruxelles, dar şi în România, pe marginea proiectelor noastre. Pot să vă spun că cele două proiecte de interes major pentru Constanţa se află în faza de aprobare, dar sper ca lucrările la autostradă să fie gata în doi ani. Sînt nişte proiecte mai vechi care beneficiază de finanţare de 126 de milioane de euro de la UE, 338 de la Banca Europeană de Investiţii şi peste 100 de milioane de euro de la buget. Chiar şi aşa, putem să aducem mai mulţi bani pentru aceste proiecte întrucît terenurile sînt expropriate, constructorii pregătiţi şi autorităţile europene gata să ne dea fondurile necesare”, a mai declarat Berceanu.