Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) avertizează că afacerile româneşti „continuă să se lupte” pentru a-şi conserva competitivitatea pe piaţa unică a Uniunii Europene (UE), problemă agravată de criza economică globală. Pentru a aborda această problemă, România ar trebui să adopte reforme în procedurile de înregistrare a afacerilor şi în aplicarea legilor, consideră instituţia financiară internaţională, care participă la pachetul multilateral de finanţare externă convenit de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), UE şi Banca Mondială. Totodată, în contextul impactului recesiunii asupra veniturilor la bugetul de stat, Guvernul ar trebui să restrângă cheltuielile publice pentru a conserva stabilitatea macroeconomică, dar şi pentru a respecta obiectivele de deficit bugetar convenite cu instituţiile financiare internaţionale, se arată într-o anexă la Raportul de Tranziţie pe 2009 prezentat ieri de BERD. În ceea ce priveşte sectorul bancar, instituţia financiară internaţională consideră că băncile prezintă un nivel „rezonabil” al lichidităţii şi sunt capitalizate adecvat, însă s-ar putea confrunta cu noi presiuni dacă recesiunea economică se dovedeşte mai severă decât s-a anticipat. Recesiunea din acest an este determinată în principal de frânarea economiilor europene în general, care afectează sever exporturile producătorilor români către piaţa unică UE, în timp ce criza mondială de lichiditate agravează presiunile asupra finanţării externe şi poate frâna investiţiile din economia românească, se arată în raportul BERD. Sectoarele economice care utilizează în mare împrumutul pentru finanţarea investiţiilor, precum domeniul rezidenţial şi industria construcţiilor, vor fi cel mai grav afectate de aceste probleme, iar o mare parte din sectorul firmelor mici şi mijlocii se confruntă cu dificultăţi similare. Gradul ridicat în care băncile cu capital străin finanţează piaţa locală de credit generează vulnerabilităţi ale economiei româneşti la retragerile de capital, care ar putea determina efecte de propagare în sectorul bancar, cel corporatist şi în domeniul rezidenţial. Totuşi, aceste riscuri sunt atenuate de sprijinul financiar internaţional şi de angajamentele semnate de băncile-mamă ale celor mai mari instituţii de credit cu capital străin din România, notează BERD. Instituţia financiară internaţională atribuie României scorul de tranziţie 4-, pe o scară de la 1 la 4, în ceea ce priveşte privatizările, dar restructurarea cadrului legislativ care guvernează mediul de afaceri primeşte nota 3- pe aceeaşi scară. Scorul „1” reprezintă progrese reduse sau inexistente realizate de o ţară în tranziţia de la economia de tip comunist, dinainte de 1989, la economia modernă, industrializată, de piaţă, în timp ce nivelul maxim, „4+”, indică o evoluţie semnificativă în acest proces. România primeşte scorul „4+” pe această scară pentru liberalizarea preţurilor şi dezvoltarea sistemului de comerţ extern şi schimb valutar, însă legislaţia competiţională aduce o notă nefavorabilă din partea BERD, de „3-„.