Şapte state Est- Europene, printre care Bulgaria, Cehia, Ungaria sau Slovacia au înaintat parlamentarilor europeni un nou set de propuneri ce vizează relaţia dintre retaileri şi furnizorii lor. Se doreşte eliminarea unor taxe, plata într-un anumit interval de timp, dar şi crearea unui mecanism prin care preţurile să poată fi monitorizate de la poarta fermei la raft.

O NOUĂ PROPUNERE LEGISLATIVĂ PRIVIND COMERȚUL ALIMENTAR

După ce au atras atenţia asupra posibilităţii alimentelor cu dublu standard de calitate în Estul Europei faţă de cele comercializate în Vest, oficialii mai multor state din Estul Europei au expus în faţa Parlamentului European viziunea lor cu privire la soluţiile pe care Europa le-ar putea lua pentru a combate practicile comerciale nelioale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia au prezentat săptămâna aceasta în cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European o serie de recomandări informale cu scopul de a contribui la crearea unui cadru legal european care să reducă practicile comerciale nelioale (UTP) şi să întărească puterea de negociere a fermierilor în raport cu retailerii. Discuţii pe această temă există, de altfel, de mai mulţi ani, statele membre ajungând la concluzia că relaţia dintre retaileri şi furnizori ar trebui reglementată.

CE DORESCSTATELE DIN ESTUL EUROPEI

Statele est-europene propun, în primă instanţă, definirea practicilor comerciale neloiale, dar şi interzicerea expresă acestora. Mai exact, printre cele mai importante propuneri se numără interzicerea:

- unor taxe precum cele de utilizare a rețelei de vânzări a retailerului, de raft,de listare, de intrare în magazin, contribuții obligatorii pentru promovarea produselor furnizorilor în rețeaua de magazine

- amânarea plăţilor sau plăţi în avans în schimbul unor alte avantaje

- preţuri garantate pe o perioadă de un an, la cererea retailerului

- returnarea produselor alimentare de către una dintre părțile contractante fără plată înaintea

datei de expirare a durabilității minime produselor

- transmiterea costurilor operaționale

-utilizarea bonusului fix

-supra-comandarea unui produs destinat promovării și impunerea unor discounturi suplimentare pentru vânzări peste un anumit nivel

- termeni de livrare abuzivi (de exemplu termeni foarte scurți)

- cerința cumpărătorului de a controla zonele de producție ale furnizorului

- controlul produselor efectuate pe cheltuiala furnizorului

- refuzul cumpărătorilor de a accepta toate comenzile pre-comandate de produse perisabile sau părți din acesta, fără a compensa pierderile suferite de furnizor, cu excepția cazurilor în care mărfurile sunt returnate din cauza unei defecțiuni

- modificării unilaterale și / sau retroactive a unui contract, cu excepția cazului în care contractul permite în mod special acest lucru

- semnarea sau prelungirea contractului în anumite condiții impuse de una dintre părţi (de exemplu, plăți sau reduceri suplimentare, promoții sau alte servicii)

- anulare nejustificată, rezilierea sau amenințarea cu încetarea contractului

- modificări în procedurile cheie de furnizare sau în specificațiile produsului fără notificarea furnizorului, conform termenilor contractuali

Nu în ultimul rând, statele membre propun stabilirea unui termen limită de plată a furnizorilor, crearea unor instrumente comune pentru toate statele membre de monitorizare a preţurilor de-a lungul lanţului alimentar, cu respectarea secretelor comerciale, crearea unui sistem de asociere pe ramuri de produse care să negocieze cu retailerii în numele membrilor, dar şi crearea la nivelui fiecărui stat membru a unei autorităţi competentă în a sancţiona practicile comerciale neloiale.

" Dezechilibre semnificative în ceea ce priveşte puterea de negociere există între partenerii de pe lanţul alimentar. Astfel de dezechilibre generează anumite activități din partea părţii mai puternice", atrag atenţia miniştrii celor şapte state.