Bill Clinton este singurul fost preşedinte american în viaţă care se află în continuare în Topul 10 al celor mai bogaţi 34 de şefi de stat ai SUA, publicat de blogul 24/7 Wall St., relatează portalul american Huffington Post. Bill Clinton este al zecelea în topul întocmit pe baza activelor deţinute de către cei 43 de preşedinţi, de exemplu terenuri, economii strânse în timpul vieţii, estimate în funcţie de câştigurile obţinute la locurile de muncă, moşteniri şi bunuri imobile. El a obţinut venituri de milioane de dolari în urma scrierii unor cărţi şi de peste 100 de milioane de dolari prin susţinerea unor conferinţe. Soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton, prezentată de analişti ca viitorul candidat democrat în alegerile prezidenţiale din 2016, a început să câştige, la rândul ei, la fel de bine. Hillary Clinton ar fi primit în avans, pe o carte scrisă anul trecut, 14 milioane de dolari şi a câştigat sute de mii de dolari la fiecare conferinţă susţinută, o sumă care rivalizează cu cea încasată de soţul ei. 24/7 Wall St. estimează averea netă a celor doi soţi Clinton la 55 de milioane de dolari. În schimb, Barack Obama nu se află printre cei mai bogaţi preşedinţi. El primeşte un salariu de 400.000 de dolari pe an, care, deşi generos, nu este nici măcar aproape de salariile pe care le încasează unii directori executivi. Mai mult, salariul lui Obama a înregistrat o scădere faţă de cel pe care-l încasa când a preluat funcţia. În 2009, el declara un venit global de 5,5 milioane de dolari, iar în 2012, sub un milion. 24/7 Wall St. estimează venitul net al preşedintelui actual la 7,5 milioane de dolari. Veniturile preşedinţilor americani sunt foarte diferite. Cel al lui George Washington, care ocupă locul 2 în top, echivalează cu peste o jumătate de miliard la valoarea banilor din prezent.

PREŞEDINŢI FALIŢI Mai mulţi preşedinţi ai SUA au dat faliment. Averile lor au fost legate adesea de economia din perioada în care au condus ţara. Astfel, primii câţiva preşedinţi - până la aproximativ 75 de ani după alegerea lui Washington - erau mari proprietari şi făceau bani de pe urma pământului, culturilor şi speculaţiilor cu mărfuri, putând pierde totul în câţiva ani, din cauza recoltelor. Din 1850, istoria financiară a Preşedinţiei SUA intră într-o nouă epocă, începând cu Millard Fillmore, cei mai mulţi preşedinţi fiind avocaţi. Ei au reuşit arareori să strângă averi mari, iar veniturile proveneau aproape integral din salarii. Ei făceau parte din clasa de mijloc şi s-au retras, uneori, fără să aibă mijloacele de a susţine un stil de viaţă... prezidenţial. Buchanan, Lincoln, Johnson, Grant, Hayes şi Garfield aveau averi modeste atunci când au încetat din viaţă.

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX a avut loc o altă schimbare semnificativă la nivelul economiei. Corporaţii importante în domeniile petrolului, minier, financiar şi căilor ferate le-au permis unora dintre preşedinţi să strângă averi importante. Familia Kennedy era bogată, beneficiind de imperiul construit de Joseph Kennedy. De asemenea, Herbert Hoover a făcut milioane de dolari de pe urma companiilor în domeniul mineritului. Până la începutul secolului XX, averile multor preşedinţi, inclusiv Theodore Roosevelt, Franklin D. Roosevelt, John F. Kennedy şi cei doi Bush, au avut la bază moşteniri. John Fitzgerald Kennedy, cu o avere de un miliard de dolari, dar fără să o moştenească de la tatăl său, se clasează primul în Topul 10 întocmit de 24/7 Wall St. El este urmat de George Washington (525 milioane de dolari), Thomas Jefferson (212), Theodore Roosevelt (125), Andrew Jackson (119), James Madison (101), Lyndon Baines Johnson (98), Herbert Clark Hoover (75), Franklin Delano Roosevelt (60) şi William Jefferson Clinton (55).