Speranţa moare ultima. Geoingineria, ştiinţa destinată combaterii fenomenului încălzirii globale se apropie tot mai mult de realitate. Un studiu al Universităţii East Anglia a evocat potenţialul geoingineriei de a răci clima prin metode ca pomparea de aerosoli în atmosferă sau fertilizarea artificială a oceanelor. Geoingineria include manipularea pe scară largă a mediului, în vederea combaterii posibilelor efecte devastatoare ale creşterii nivelului de dioxid de carbon din atmosferă. Vizibil impresionat de această nouă disciplină, cel mai bogat om al lumii, la rândul său un vizionar, a decis finanţarea Institutului de cercetare Silver Lining, cu sediul la San Francisco, pentru testarea unei tehnologii de albire a norilor. Bill Gates a donat suma de 300.000 de euro pentru acest procedeu în care se pun mari speranţe pentru a încetini efectele încălzirii globale.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră corespunde recomandării specialiştilor ONU privind o scădere cu 80% până în 2050, ceea ce va permite menţinerea concentraţiei de CO2 din atmosferă sub 0,045% şi a creşterii globale a temperaturii sub două grade Celsius. Pomparea de aerosoli precum sulfaţi sau alte particule în stratosferă ar putea bloca razele solare şi răci clima, dar presupune şi un risc ridicat de accelerare a procesului de încălzire după oprirea pompării. De altfel, şi reflectarea luminii solare prin oglinzi spaţiale are mult potenţial, dar comportă un grad ridicat de risc.
Limitarea folosirii combustibililor fosili. Bill Gates a luat prin surprindere lumea întreagă după ce a declarat în cadrul unei conferinţe internaţionale că schimbarea climatică este cea mai mare ameninţare a umanităţii şi că se va alătura eforturilor de a găsi noi tehnologii care să înlocuiască cei mai poluanţi combustibili, cărbunele şi petrolul. Este nevoie însă de progres în timp real pentru că multe din noile tehnologii nepoluante sunt în continuare cu cel puţin un deceniu în urmă în ceea ce priveşte înlocuirea combustibililor fosili. Terra însă numai poate face faţă unui nou deceniu de încălzire constantă. Albirea norilor este de departe printre cele mai avansate noi tehnologii. O flotă de aeronave echipate special vor pompa mii de tone de apă de ocean în atmsoferă la nivelul la care se formează norii. Concentraţia ridicată de apă va creşte opacitatea norilor, îi albeşte şi vor reflecta ma bine lumina Soarelui ceea ce va scădea temperatura pe Pământ.
Metodele geoingineriei sunt variate şi pentru multe dintre acestea sunt necesare studii îndelungate pentru a descoperi efectele secundare. Conferinţa Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu de la Nairobi va dezbate toate aceste procedee. De exemplu, o substanţa obţinută în urma combustiei biomasei poate avea efecte pozitive atât asupra climatului, cât şi asupra fertilităţii solului. Această substanţă, cu o concentraţie ridicată de carbon şi care poate stoca CO2, este un fertilizator foarte bun şi poate fi obţinută prin încălzirea excrementelor de animale sau a lemnului. Apoi, fertilizarea oceanelor ar putea duce la reducerea nivelului de CO2 din atmosferă, însă se atrage atenţia asupra metodelor folosite în acest sens. Fertilizarea oceanului presupune introducerea de substanţe în pătura sa superioară, pentru a stimula dezvoltarea algelor, ce pot absorbi şi reţine dioxidul de carbon din atmosferă. Unii ecologişti sunt îngrijoraţi că fertilizarea oceanului cu fier ar putea provoca dispariţia unor specii marine şi cer o cercetare mai aprofundată înainte de apelarea la experimente pe scară largă. La începutul lunii ianuarie, Guvernul german a ordonat unui grup de cercetători internaţionali să renunţe la planurile de a deversa 20 de tone de sulfat de fier în apele din jurul Antarcticii, pentru că acest experiment ar putea încălca legile internaţionale.