Osama bin Laden şi-a petrecut ultimii ani frământându-se cum să îşi menţină reţeaua teroristă activă, plănuind atacuri de amploare, fiind obsedat de detalii şi studiind CV-urile candidaţilor care doreau să promoveze în al-Qaida. Într-o scrisoare din 2010 găsită în ascunzătoarea sa din Pakistan, una dintre dintre cele 17 publicate joi de o instituţie privată din cadrul Academiei Militare americane West Point, bin Laden cere să vadă CV-ul detaliat şi întreg al lui Anwar al-Awlaki. Cetăţean american de origine yemenită, al-Awlaki a fost comandant regional al-Qaida şi imam în Yemen, celebru pentru retorica sa incendiară şi talentul în utilizarea Internetului pentru recrutarea de membri, relatează ”Financial Times”. În august 2010, când acesta aspira să devină liderul al-Qaida în Yemen, bin Laden i-a cerut unuia dintre ”fraţii” săi să îi trimită CV-ul imamului, pentru ca să poată să înţeleagă de ce americanul este recomandat să ocupe acest post. Al-Awlaki, care pare că a obţinut, până la urmă, poziţia pentru care a aplicat, a fost vizat ulterior de SUA şi ucis într-un atac cu un avion fără pilot, aprobat de preşedintele SUA, Barack Obama, în 2011. Scrisorile lui bin Laden dezvăluie că liderul al-Qaida era, în acelaşi timp, detaşat şi izolat de necesitatea de a se ascunde, încercând constant să îşi conducă organizaţia de la distanţă, din complexul de la Abbottabad. Detaliile date publicităţii de SUA îl prezintă în situaţii apropiate de ridicol, inclusiv faptul că era atât de atent cu imaginea sa încât îşi vopsea părul, utilizând vopsea ”Just for Men”. Publicarea scrisorilor face parte dintr-o serie de evenimente politice şi de informare, fiind date publicităţii de către administraţia şi echipa de campanie a lui Obama, cu scopul de a sublinia succesul operaţiunii în care liderul reţelei teroriste a fost ucis cu un an în urmă.

Tot joi, o Curte de Apel din Washington a examinat apelul fostului şofer al lui bin Laden, Salim Ahmed Hamdan, care, în pofida eliberării sale în Yemen, după şapte ani de detenţie la Guantanamo, contestă condamnarea sa pentru sprijin material acordat terorismului. Este primul apel în faţa justiţiei civile al unui fost deţinut la Guantanamo privind verdictul de vinovăţie dat de un tribunal militar de excepţie. Sala de audieri era plină de personalităţi din Justiţie şi Armată venite să asiste la dezbateri. Printre acestea, actualul procuror şef de la Guantanamo, generalul Mark Martins, secretarul adjunct al Justiţiei, Lisa Monaco şi fostul avocat guvernamental Neal Katyal. Curtea de Apel ar putea decide închiderea dosarului, deoarece reclamantul şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea şi este liber. Aceasta le cere avocaţilor yemenitului şi administraţiei americane să dea explicaţii în scris pe această temă, în termen de două luni. Hamdan a fost primul deţinut de la Guantanamo condamnat pentru sprijin material acordat terorismului de un tribunal militar de excepţie, în 2008. Procesul său a fost considerat emblematic pentru excesele războiului împotriva terorismului, când a fost condamnat la numai cinci ani şi jumătate de închisoare, faţă de 30 de ani, cât cerea administraţia SUA. În cazul în care Curtea de Apel decide să statueze pe fond, decizia sa ar putea avea consecinţe asupra tribunalelor militare de la Guantanamo, care trebuie să judece şi alţi deţinuţi pentru aceleaşi acuzaţii.