Blocul Naţional Sindical (BNS) cere Guvernului interzicerea producerii băuturilor alcoolice fermentate nedistilate şi a băuturilor intermediare sau accizarea lor, precizînd că producătorii acestor băuturi nu plătesc impozite, păgubind bugetul cu 220 de milioane de euro anual. Sindicaliştii ameninţă că, dacă într-o săptămînă, Ministerul Agriculturii nu elaborează un ordin prin care să interzică vînzarea acestor băuturi, vor ieşi în stradă şi vor face plîngeri la Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva celor care încalcă legea. „Aproximativ 220 de milioane de euro lipsă din bugetul de stat, aproximativ 4,3 milioane de hectolitri de băutură - făcătură periculoasă pentru sănătatea consumatorului, reguli europene sfidate şi încă o dovadă că românul este inventiv cînd vine vorba de înşelat şi scos bani din piatră seacă - acesta poate fi rezumatul unei afaceri care are drept protagonişti principali Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) şi Ministerul Agriculturii”, a declarat preşedintele BNS, ieri, Dumitru Costin. Potrivit liderului sindical, Direcţiile Agricole Judeţene emit licenţe de fabricaţie pentru astfel de activităţi care nu se regăsesc în niciun act normativ. Aceste produse sînt mai ieftine pentru că “nu sînt purtătoare de accize” şi sînt tolerate pe piaţă, mai ales în mediul rural, avînd consecinţe grave asupra populaţiei, a subliniat Costin. Astfel, BNS cere Guvernului, Ministerului Agriculturii şi ANPC interzicerea producerii acestor băuturi sau accizarea lor, “dacă se consideră că menţinerea lor este vitală pentru România”, clarificarea cadrului legal, desfăşurarea unor anchete la ANPC şi Ministerul Agriculturii şi sancţionarea celor responsabili de tergiversarea transpunerii legislaţiei europene.

“Sîntem convinşi că în cel puţin una dintre aceste instituţii există funcţionari cu putere de decizie împrieteniţi cu producători de vin-ţeapă”, a subliniat Costin.

Reprezentanţii Federaţiei Agrostar au sesizat faptul că, de aproximativ un an, cei 108 agenţi comerciali din segmentul băuturilor alcoolice produc şi comercializează băuturi alcoolice fără să plătească accize către buget. “Chiar dacă bugetul de stat este văduvit de peste 200 de milioane de euro, firmele respective nu pot fi acuzate că încalcă legile. Principalii vinovaţi de această situaţie se regăsesc la nivelul ANPC în special, la nivelul Ministerului Agriculturii şi în Ordinul 142 din februarie 2008 care permite comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate şi a băuturilor intermediare în condiţii neclare”, a precizat Costin. Preşedintele BNS a subliniat că, pe lîngă faptul că nu se plătesc accize pentru acest tip de băuturi alcoolice, România este singura ţară din UE care mai permite producerea şi comercializarea de băuturi “fermentate liniştit” - în termeni tehnici - sau binecunoscutul “vin la pet”, făcut din alcool etilic şi un cocteil nociv de chimicale. Regulamentul UE precizează că se pot fabrica băuturi fementate, dar numai din fructe. Costin a mai spus că, în mod normal, începînd din 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la UE, comercializarea “bombelor” de acest tip ar fi trebuit interzisă. El a precizat că nu au fost luate astfel de măsuri, ci, din contră, prin blocarea modificării Ordinului 142, s-a acordat agenţilor comerciali un răzag de un an de zile în care au putut produce “în voie” circa 4,3 milioane de hectolitri de “cocteil chimic”. Sindicaliştii au atenţionat că dacă aceste practici continuă să fie tolerate, aproximativ 10.000 de salariaţi din sectorul viticol riscă să rămînă fără locuri de muncă şi, de asemenea, România să piardă tradiţia în acest domeniu. Costin a adăugat că, astfel, criminalitatea economică va scăpa de sub control în aproximativ doi ani de zile, iar reţelele organizate de evaziune fiscală şi contrabandă vor face legea pe piaţă chiar mai repede de acest interval. BNS precizează că a făcut această estimare îngrijorătoare pe baza informaţiilor furnizate de sindicate din mai multe ramuri economice, informaţii din care a reieşit că România se confruntă cu “o escaladare fără precedent a infracţionalităţii economice, dublată de pasivitatea totală a instituţiilor statului cu rol de control şi sancţiune”.