Afacerile cu biocombustibili, un business bazat pe alinierea la Directivele Europene și mai puțin pe potențialul agricol al țării, ar putea primi, în 2018, un nou impuls, prin trecerea la un conținut de cel puțin 8% biocarburant în benzină, de la 4,5% în prezent, dar producătorii se tem că piața va apela mai mult la importuri. Biocombustibilii au intrat în compoziția carburanților din România de la jumătatea anului 2007, cel în care a avut loc aderarea la Uniunea Europeană (UE). Astfel, de la 1 iulie, România a introdus o cotă obligatorie de biodiesel de 2% pentru motorină. Legislația a fost actualizată și, odată cu aceasta, li s-au solicitat producătorilor de combustibili noi majorări ale cotelor de biocombustibili. Potrivit Ministerului Energiei, de la data de 1 ianuarie 2016, motorina trebuie să aibă un conținut de biocarburant de minimum 6,5% în volum. De asemenea, de la 1 ianuarie 2014 benzina trebuia să conțină cel puțin 4,5% biocarburant. Acest procent a fost păstrat pentru perioada 2014-2018, urmând ca, de la 1 ianuarie 2018, să fie introdusă pe piață benzina cu un conținut de biocarburant de minimum 8% în volum.

Dumitru Feleagă, directorul general al Bio Fuel Energy, singurul producător de bioetanol din țară, susține că majorarea la cel puțin 8% biocarburant în benzină ar putea stimula producția autohtonă, iar fabrica ar putea majora producția, dar există și perspectiva ca marile companii petroliere să prefere importul de la firmele cu care firmele mamă au contracte. Cele mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică (INS) arată că România a consumat în 2015 o cantitate de 95.956 tone de biogazolină, în condițiile în care producția a fost de 39.471 tone, importul a fost de 64.575 tone, iar exportul de 3.206 tone. Capacitatea fabricii Bio Fuel Energy este de 80.000 tone.

PRODUCȚIA DE BIODIESEL, AMENINȚATĂ DE IMPORTURI DE DUMPING

Situația este ceva mai bună în sectorul de biodiesel, unde cea mai mare parte a necesarului este produs intern. Conform EBB (European Biodiesel Board), România consumă în 160.000 tone de biodiesel pe an. Doi producători locali, Bunge și Expur, produc în jur de 150.000 tone anual, iar 95% din biodieselul produs în România se bazează pe rapița cultivată la nivel local. Producția este, însă, amenințată de biodieselul ieftin din Polonia, iar statistica EBB arată că, în 2016, Polonia a exportat direct sau prin Bulgaria cantități importante de biodiesel. În același context, România a importat, anul trecut, o treime din necesar, iar dacă situația nu este remediată există riscul ca jumătate din cantitatea necesară să fie procurată din import, susțin producătorii locali. Reprezentanții companiilor susțin, totodată, că reducerea producției de biodiesel din România ar putea determina producătorii de rapiță să se orienteze spre exportul producției, în loc ca aceasta să fie procesată în România aducând o valoare adăugată mai mare.

PRODUCȚIA AGRICOLĂ MERGE LA EXPORT

Pentru producătorii agricoli, biocombustibilii nu au avut un impact asupra prețurilor producției agricole. În acest context, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), susține că o mare parte a producției agricole este exportată, inclusiv plante care ar putea fi utilizate pentru biodiesel. Acesta a explicat că la prețuri de achiziție similare ar vinde producția de rapiță unui procesator din România, dar în cazul unui preț mai bun la export ar prefera această variantă. Datele de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) relevă faptul că România a avut, în 2015, o producție de rapiță pentru ulei de 959.000 tone, în timp ce producția de porumb boabe a fost de 8,871 milioane de tone. Exporturile de semințe de rapiță au totalizat, în perioada de referință, 773.494,9 tone, iar cele de porumb au fost de 5,125 milioane de tone.