Utilizarea semnificativă în aviaţie a combustibililor alternativi, inclusiv a biocombustibililor, se va face, cel mai probabil, începând din anul 2020, în contextul unor investiţii necesare de ordinul sutelor de miliardelor de euro. Experţii din sectorul aviatic au apreciat, în cadrul Conferinţei Mondiale privind Schimbările Climatice (COP15) de la Copenhaga, că schema de comercializare a emisiilor - EU-ETS - reprezintă o măsură suplimentară de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, având în vedere că emisiile din sectorul aviatic au o contribuţie semnificativă în emisiile totale de gaze cu efect de seră (GES) la nivel global. Experţii cred că au la îndemînă un instrument şi un cadru stimulativ pentru companiile din domeniul aviatic, chiar dacă EU-ETS naşte provocări legate de faptul că o schemă ce vizează spaţiul UE se adresează companiilor a căror activitate nu se limitează la acest spaţiu. \"Managementul combustibilului reprezintă una dintre preocupările cheie ale companiei naţionale române, prin care aceasta încearcă să răspundă cerinţelor privind gestionarea emisiilor de carbon, în conformitate cu EU-ETS\", spun reprezentanţii Tarom, companie ce a organizat la Copenhaga conferinţa \"Tarom - gândind verde pentru a păstra cerul albastru\", în colaborare cu Ministerul Mediului. Sectorul aviatic este unul în care economia poate susţine ecologia întrucît, pe de o parte, combustibilul reprezintă principalul factor de cost în aviaţie, iar pe de altă parte,

O TONĂ ÎN MINUS DE COMBUSTIBIL CONSUMAT CONDUCE LA O REDUCERE A EMISIILOR DE DIOXID DE CARBON ECHIVALENTE CU 3,5 TONE

Soluţiile puse deja în practică includ nu doar modificări de natură tehnologică, ci şi un management integrat al TAROM realizat împreună cu Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian şi cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română. O reducere a distanţelor pe traseele de deplasare, concretizată într-o reducere a duratei unui zbor cu 29 de minute, poate conduce într-un singur an la economii de peste 25 de milioane de kg de combustibil şi la diminuarea cu peste 81 de milioane de kilograme a emisiilor de dioxid de carbon. Urmărirea ciclului de viaţă al aeronavelor şi valorificarea ecologică a componentelor acestora reprezintă un alt element important în eficientizarea transportului aviatic, iar o ardere adecvată a combustibilului în deplasarea aeronavelor a condus deja la performanţe remarcabile în limitarea emisiilor, concretizate într-un consum sub 75 de grame CO2/pasager/kilometru. De asemenea, reprezentanţii Organizaţiei Aeronautice Civile Internaţionale (ICAO) au insistat pe nevoia unei abordări comprehensive referitoare la emisii. O reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, importantă în contextul luptei pentru prevenirea încălzirii globale, poate fi debalansată de o creştere a emisiilor de compuşi cu sulf, dar şi de o creştere a zgomotului ambiental, ambele cu un impact negativ asupra mediului.

La eveniment au luat parte, din partea României, delegaţia de experţi ai Ministerului Mediului, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Finaţelor, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, ai Departamentului pentru Afaceri Europene, ai TAROM, ai Autorităţii Aeronautice Civile Române şi ai ROMATSA. Printre ceilalţi oficiali prezenţi la eveniment s-au numărat Victor Micula, ambasadorul României la Copenhaga, Roberto Gutierrez, preşedintele şi Cătălin Cotruţ, vicepreşedintele ICAO, Philippe Fonta - vice-chair în cadrul Consiliul Internaţional pentru Coordonarea Industriei Aerospaţiale, reprezentanţi ai Asociaţiei Internaţionale pentru Transportul Aerian, ai altor companii aeriene, experţi din sectorul aviatic, reprezenanţi ai ONG-urilor internaţionale şi alţi participanţi la COP15.

PREŢ POLITIC PREA MARE PENTRU UN EŞEC. \"Preţul politic\" al unui eşec la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind prevenirea schimbărilor climatice (UNFCCC) de la Copenhaga ar fi prea mare, ţinând cont de importanta mobilizare manifestată în întreaga lume, a apreciat preşedintele danez al conferinţei, Connie Hedegaard. \"A fost nevoie de mulţi ani pentru a spori presiunea pe care o constatăm acum în întreaga lume şi pe care am văzut-o manifestându-se astăzi în multe capitale\", a spus ea. \"Aceasta a contribuit la o creştere atât de importantă a preţului politic al unui eşec, încât sunt absolut convinsă că liderii vor reflecta cu atenţie înainte de a decide dacă sunt dispuşi să-l plătească\", a adăugat Hedegaard. Zeci de mii de persoane au defilat sâmbătă la Copenhaga, cerând încheierea unui acord ambiţios, care să permită reducerea impactului la nivel global al încălzirii climatice. Primele manifestaţii au avut loc sâmbătă în regiunea Asia-Pacific, care include numeroase state, inclusiv insule vulnerabile în faţa încălzirii globale. Organizatorii au afirmat că în oraşele australiene au demonstrat circa 50.000 de persoane. Hedegaard va prezida duminică o reuniune la care participă 48 de miniştri, pentru consultări informale înaintea reluării negocierilor.

PERSOANE REŢINUTE. Poliţia daneză a reţinut sâmbătă 968 de persoane în urma incidentelor produse cu ocazia manifestaţiilor de amploare organizate în timpul conferinţei privind clima, iar organizatorii demonstraţiilor au acuzat forţele de ordine de \"încălcarea drepturilor omului\". Circa 150 de persoane au fost eliberate încă de sâmbătă seara, după ce au fost interogate, a precizat poliţia daneză. Forţele de ordine au afirmat că majoritatea persoanelor reţinute sunt de naţionalitate străină, iar aproximativ 400 dintre acestea sunt membri ai \"Blacks Blocs\", grupuri autonome violente din Europa de Nord, care au acţionat în timpul summitului NATO de la Strasbourg din aprilie. \"Membrii Black Blocs au fost văzuţi la ora 13.40 GMT (16.40, ora României), în timp ce smulgeau pietre din pavaj, pe care le-au aruncat în direcţia fostei Burse şi apoi în mai multe geamuri ale Ministerului de Externe\" şi faţada unei bănci, arată poliţia daneze. \"Temându-se de o escaladare a violenţei, poliţia a decis, în jurul orei 14.30 GMT, să îi oprească pe manifestanţi la Amagerbrogade, pe insula Amager\", unde se află aeroportul şi Bella Center, locul de desfăşurare a conferinţei ONU privind clima.

Incidentele au izbucnit la scurt timp după plecarea majorităţii manifestanţilor din centrul oraşului Copenhaga, când un grup de câteva sute de persoane, purtând cagule şi haine de culoare neagră, a început să spargă vitrinele magazinelor. Tinerii erau înarmaţi cu pietre şi ciocane şi au aruncat şi petarde, spărgând geamuri ale sediului Ministerului de Externe, a declarat comandantul adjunct al poliţiei, Per Larsen. Organizatorii manifestaţiilor au acuzat poliţia daneză de \"încălcări ale drepturilor omului\" după intervenţiile de sâmbătă. \"Poliţia daneză a arestat fără discriminare sute de militanţi în cursul manifestaţiei la care au participat 100.000 de persoane pe străzile din Copenhaga. Arestările au avut loc la momente şi în locuri diferite, la distanţă de incidentele sporadice\" înregistrate, arată coaliţia Climate Justice Action (CJA). \"Aproximativ 100 de persoane au fost reţinute în stradă, li s-au pus cătuşe şi au fost ţinute aşezate, în pofida frigului extrem\" de la începutul serii şi \"nu li s-a permis accesul la toalete începând de la ora 15.30\" GMT, adaugă CJA. Ultimele informaţii privind acest subiect arată că poliţia daneză a eliberat marea majoritate a celor 968 de persoane reţinute sâmbătă. Ultimele eliberări au avut loc în jurul orei 2.30 GMT (4.30, ora României), iar în arestul poliţiei au mai rămas numai 13 persoane. Trei dintre acestea, doi danezi şi un francez, urmează să compară duminică în faţa unui judecător, fiind acuzate de violenţă împotriva poliţiei.