De când am intrat în Uniunea Europeană, România a început să o țină într-un SF continuu. Se numește „fonduri europene”, sau „proiecte europene”, și este legat de modernizare pe banii altora. Povestea începe cu unii care îi învață pe alții să facă proiecte pe care să le depună pentru a obține finanțare de la autoritățile europene. Doar că, la fel ca orice film, are întorsături de situație, în care personajele rele - birocrația, prostia și lenea - împiedică orice final fericit. În intervalul 2007 - 2015, România a avut un grad de absorbție a fondurilor comunitare de 74,3%. Cu o mică precizare. În perioada 2013 - 2015, gradul de absorbție a crescut de la 60 la 74,3%. Cu alte cuvinte, am îngrășat porcul în ajun, așa cum ne place nouă, românilor. Nici în acest exercițiu financiar lucrurile nu stau prea bine. Am putea spune că absorbția merge chiar prost. Potrivit datelor Comisiei Europene, România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014 - 2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%. Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane euro. Țările care au cheltuit mai puțin decât România din fondurile structurale și de investiții sunt Austria, cu 0,3%, și Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primele locuri ca procent de cheltuieli din suma totală alocată se află Portugalia - cu 10,9%, Lituania - cu 9,1% și Estonia - cu 8,4%. Ministrul delegat pentru Fonduri europene, Marius Nica, a declarat recent, la Oradea, că în 2023 România va fi dată drept exemplu în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Om trăi și om vedea!