Fondurile europene îşi găsesc cu greu drumul prin hăţişurile birocratice spre finanţarea proiectelor de investiţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii. Deşi sînt considerate o mană cerească pentru orice tip de întreprinzător, drumul spre acestea este unul lung şi plin de piedici. Directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, Ion Dănuţ Jugănaru susţine că birocraţia este principalul motiv pentru care firmele nu se înghesuie să ceară fonduri nerambursabile. „Avînd proiecte derulate şi finanţate de la Bruxelles, am putut observa diferenţa între un proiect monitorizat şi finanţat direct de organismele europene şi cel în care intervin şi instituţiile statului. În acest ultim caz, există o birocraţie suplimentară. De exemplu, la cel mai recent proiect pe care îl are camera în derulare, au fost semnate 26.000 de file, la un raport intermediar. Sînt zeci de bibliorafturi, tăiem păduri fără nici un rost. Consider că este o exagerare”, a afirmat Ion Dănuţ Jugănaru. Potrivit directorului general al CCINA, de cîţiva ani, la Bruxelles, deviza „paper last” este cît se poate de actuală şi de serios luată în considerare. „Numai atunci cînd nu ai încotro trimiţi o hîrtie, în rest totul se face electronic. Nu se transmit în patru exemplare toate documentele. Pe de altă parte, modul de abordare de către organismele de implementare a proiectelor în România este mai degrabă unul de tipul: orice beneficiar de proiect este un potenţial infractor şi trebuie să-i cerem foarte multe documente prin care el să dovedească faptul că nu este. Adică, o prezumţie mai degrabă de vinovăţie, ceea ce nu este în regulă”, spune Jugănaru. El a adăugat că oamenii de afaceri constănţeni sînt nemulţumiţi şi de faptul că, pe parcursul derulării unui proiect, este modificată legislaţia şi sînt cerute suplimentar tot felul de acte. „Este anormal să se modifice regulile pe parcursul jocului. Nu este normal ca, în momentul în care ai un contract de finanţare şi te-ai angajat să faci ceva, să mai vină ministerul şi să mai ceară ceva în plus. Acest lucru te dă peste cap. Există o birocraţie suplimentară, o abordare greşită, după părerea noastră”, a mai spus Jugănaru.

Consultantul bun şi bancherul, cheia banului comunitar

Firmele care vor să acceseze fonduri europene au două opţiuni: fie apelează la consultanţi, fie angajează în echipa de management a proiectului o persoană care a mai fost implicată în proiecte de acest tip. „Firmele care accesează pentru prima dată fondurile europene nu prea au alternativă, trebuie să apeleze la consultanţi. Dacă accesează fonduri fără sprijin, există riscuri mari să nu ducă la bun sfîrşit proiectul. Pe de altă parte, este foarte important programul pe care îl accesează o firmă”, spune directorul general al CCINA. Deşi birocraţia este mare, Jugănaru sfătuieşte întreprinzătorii constănţeni să nu renunţe şi să-şi viziteze bancherul înainte de a se lansa în aventura accesării fondurilor europene. „Întreprinzătorii au mare nevoie de aceşti bani şi este păcat să nu îi folosească pentru dezvoltarea firmelor. Nu trebuie decît să găsească o bancă care să îi finanţeze şi un consultant bun. În perioada următoare, ponderea banilor nerambursabili va fi mai mică, dar şi aşa este bine şi sînt de mare ajutor”, a mai spus Jugănaru. România beneficiază pînă în 2013 de fonduri structurale nerambursabile din partea Uniunii Europene de aproximativ 30 de miliarde de euro.