Un raport al Băncii Mondiale spune că România este una dintre cele mai bine dotate ţări agricole din UE, geografic şi în materie de resurse umane. Totodată, România are acces la piaţa alimentară europeană, cea mai mare din lume, la fonduri europene semnificative şi la stabilitatea şi predictibilitatea Politicii Agricole Comune. Însă toate aceste avantaje nu au reuşit să genereze o creştere şi o restructurare generalizată a agriculturii româneşti şi o dezvoltare a zonelor rurale, aspecte foarte importante pentru obiectivele de integrare europeană şi coeziune socială ale României. Printre cauzele problemelor agriculturii româneşti BM enumeră fragmentarea instituţională din agricultura românească, compartimentalizarea activităţilor, complexitatea structurilor de management şi calitatea slabă a delegării şi comunicării. \"Fragmentarea instituţională, atât în plan orizontal, la nivel de agenţii, cât şi vertical, ca ramuri teritoriale, este pronunţată şi creează costuri administrative şi probleme în interfaţa cu beneficiarii programelor. De asemenea, fragmentarea cauzează suprapuneri în activitate, în special în privinţa procesării solicitărilor, livrării serviciilor de consiliere şi controalelor\", se spune în raportul BM. Acesta mai precizează că nu există o strategie generală la nivelul sectorului agricol, completă şi cuprinzătoare, care să ghideze politica administraţiei în privinţa formulării şi implementării politicilor. Una dintre soluţiile simple, dar evitate până acum de factorii de decizie din România ar fi, conform BM, comasarea Agenţiei de Plăţi şi Invervenţii pentru Agricultură şi Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. De asemenea, ar fi de dorit ca procesarea, plata şi serviciile de consiliere pentru proiectele depuse de fermieri să se desfăşoare sub un singur acoperiş.