170 PROIECTE POS, 14 ANGAJAŢI. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) a fost unul dintre puţinele care s-au bucurat de succes în rândul antreprenorilor din regiunea de dezvoltare Sud-Est, anul trecut fiind semnate 149 de proiecte, în valoare de peste 1 miliard euro. „Interesul este în creştere, în regiunea SE, numărul proiectelor din portofoliu crescând de şapte ori, în ultimul an. Pe cererea de proiecte nr. 100 (Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare) au fost depuse 136 de proiecte, din care am aprobat 30, cu o valoare a finanţării de 50,39 milioane lei. Alte 19 proiecte au fost trecute pe lista de rezervă. În acest an avem deja 10 proiecte contractate, cu o valoare a finanţării de circa 19,14 milioane lei. Procentul validat este foarte bun, în mare parte pentru că am publicat instrucţiuni clare, simplificând astfel procesul de contractare. În plus, beneficiarii au fost ajutaţi de Help-Desk-ul nostru, care oferă sprijin pe toată durata implementării proiectelor”, a declarat şeful biroului constănţean de verificare a proiectelor finanţate prin POSDRU, Cătălina Gheajă.Totuşi, autoritatea de management (AM) întâmpină şi mai multe probleme, una dintre cele mai grave fiind personalul redus, care face faţă cu greu volumului mare de muncă. În prezent, biroul POSDRU Constanţa are 14 angajaţi, care se ocupă de peste 170 de proiecte. În plus, persoanele bine pregătite nu sunt motivate financiar să lucreze în AM-uri, multe dintre ele preferând să se angajeze în mediul privat, unde se concentrează doar pe proiectele unei anumite firme. În aceste condiţii, creşterea gradului de absorbţie se poate face numai dacă beneficiarii implementează cum trebuie proiectele. „Recomandarea noastră este ca echipa din spatele unui proiect să aibă experienţă. Scrierea cererilor de finanţare trebuie să fie corectă, fără exagerări şi discrepanţe între ce se promite şi ce se poate face. Fiecare beneficiar îşi poate evalua singur proiectul, pe baza grilei pe care noi o punem la dispoziţie, şi îşi dă astfel seama ce şanse are”, a mai spus Cătălina Gheajă.

TERMENE DE RAMBURSARE PREA LUNGI. De cealaltă parte, reprezentanţii mediului de afaceri reclamă birocraţia excesivă, care vine la pachet cu fondurile nerambursabile, precum şi termenele lungi de rambursare. „Faci o cerere şi aştepţi 40 de zile, după care pierzi încă cinci zile completând diverse precizări cerute de CE. În al doilea rând, beneficiarii au nevoie de mai mult sprijin, de ofiţeri de proiect, care să îi ajute în permanenţă. Trebuie să pornim de la premisa că nu toţi beneficiarii vor să fure. Dar, dacă nimeni nu te ajută, ajungi să o iei pe arătură”, spune preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSI), Dragoş Frumosu.

PROBLEME POST-CONTRACTARE. Probleme sunt însă şi după contractarea proiectelor, după cum spune consultantul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR SE), Cornelia Coraste. „Este important ca beneficiarii să respecte cu stricteţe checklist-ul pe care îl primesc. Spre exemplu, cererile de rambursare trebuie depuse la timp, altfel se riscă anularea proiectului. De asemenea, mulţi beneficiari uită să promoveze proiectul, după cum o cere UE (pancarte, informări de presă etc)”, spune reprezentantul ADR SE, care se ocupă de implementarea Programului Operaţional Regional (POR 2007 - 2013).

MAI MULŢI BANI PENTRU REGIUNI. Nici autorităţile locale nu au viaţă uşoară când vine vorba de accesarea banilor europeni. La Constanţa, Consiliul Judeţean (CJC) are o rată reală de absorbţie de 11,74%, potrivit inspectorului principal de la Direcţia Generală de Proiecte, Ivonne Saghiu. „În timp ce unele axe sunt supracontractate, altele se închid imediat, din cauza alocărilor bugetare insuficiente şi a necorelării cu necesităţile locale. Planul Naţional de Dezvoltare Regională (PNDR) este elaborat din birou, fără ca cei care l-au întocmit să cunoască problemele reale. În acelaşi timp, durează 2 - 3 ani să obţii finanţare, perioadă în care apar diferenţe de curs valutar sau se întâmplă ca TVA să fie majorată”, spune Saghiu, care aminteşte şi de alte probleme întâmpinate, ca de exemplu schimbarea ghidului solicitantului cu cinci zile înainte de încheierea cererii de proiecte, în cazul unei axe a PNDR. Ce se poate face? „Ideal ar fi ca banii nefolosiţi pe POS să fie transferaţi pe POR, cu precizarea că 80% din fonduri trebuie să ajungă în regiuni, nu 20%, cum este în prezent. De asemenea, contractele ar trebui încheiate în lei şi numai la data semnării lor, nu cu trei ani înainte. Nu în ultimul rând, avem nevoie de o listă neagră a firmelor de consultanţă care au întocmit proiecte neeligibile”, a mai declarat inspectorul.