Monumentul istoric de la Murfatlar care conţine bisericile de cretă de la Murfatlar este în pericol, după ce furtunile din această iarnă au afectat serios structurile ridicate pentru protejarea şi conservarea Ansamblului rupestru. Umezeala şi frigul au afectat o parte din vestigiile vechi de aproape un mileniu, aflate în patrimoniul naţional, fiind nevoie de să se intervină urgent pentru refacerea condiţiilor de conservare. Până acum Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a plătit din bugetul propriu remedierea daunelor provocate de furtunile din această iarnă. Având în vedere că sumele necesare pentru realizarea unui sistem care să protejeze permanent ansamblul rupestru sunt mult mai mari, CJC a trimis mai multe memorii comisiilor de cultură din Parlament şi Ministerului Culturii. Obiectiv unic la nivel european, ansamblul rupestru de la Murfatlar oferă sute de dovezi ale civilizaţiei umane de acum o mie de ani. Bisericile de cretă de la Murfatlar sunt în patrimoniul naţional. În urmă cu mai bine de 40 de ani s-a construit un un acoperiş din beton armat şi fibră de sticlă pentru protejarea obiectivului istoric. De atunci însă nu s-a mai făcut nimic pentru conservarea monumentului istoric, efectele furtunilor din această iarnă fiind vizibile pe vestigiile, până acum protejate. Alocarea de fonduri de către CJC a fost o soluţie imediată, însă nu suficientă pentru o perioadă îndelungată. „Am făcut demersuri la Parlamentul României, la comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, la comisia de cultură a Senatului, la Ministerul Culturii pentru a ne fi alocaţi bani sau să ne introducă într-un program european al băncii mondiale, pentru a putea să realizăm reabilitarea ansamblului rupestru de la Murfatlar şi introducerea lui în circuitul turistic. Dacă am fi avut banii necesari pentru realizarea în miniatură a monumentului acesta ar fi putut fi vizitat în mod indirect de către turişti. Bisericile de cretă nu pot fi expuse vizitatorilor, pentru că orice agresiune asupra cretei distruge iremediabil capodopera”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu.

SPRIJIN Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor consideră necesară intervenţia urgentă pentru salvarea monumentului de la degradare, însă nu are posibilitatea să contribuie financiar la restaurarea acestora. Deputaţii au asigurat CJC de tot sprijinul pe lângă Ministerul Culturii. În tot acest timp Primăria din Murfatlar încearcă să rezolve o altă problemă care afectează zona monumentului istoric. „Utilajele grele trec foarte aproape de acest monument. Noi lucrăm la un Plan Urbanistic Zonal pentru a devia traficul în vederea protejării monumentului. Tot la poalele ansamblului rupestru dorim să facem un complex cu săli de conferinţă, blocuri, locuinţe în regim hotelier. Vrem să dezvoltăm toată zona în spiritul acesta, de a veni lumea să vadă ceva la monumentul rupestru”, a declarat primarul oraşului Murfatlar, Valentin Saghiu. Complexul rupestru de la Murfatlar datează din secolul 10 şi conţine 4 biserici şi două paraclise în care se rugau primii creştini de pe teritoriul românesc. Arheologii au descoperit ansamblul în 1957 în timpul exploatării de la cariera de cretă. Din ansamblu fac parte şi câteva locuinţe care le-au oferit cercetătorilor dovezi concludente despre viaţa comunităţilor umane din urmă cu un mileniu. Până să fie descoperit, ansamblul rupestru a fost conservat natural, fiind acoperit de un mal uriaş de pământ.