Bisericuțele de cretă de la Basarabi - Murfatlar, unele dintre cele mai frumoase obiective turistice ale Dobrogei, de o importanță istorică extraordinară și a căror poveste se pierde în negura unui mileniu zbuciumat, au fost plasate în centrul interesului european grație unor specialiști români de marcă, printre care se numără și conf. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu, de la Universitatea „Ovidius”.

SOLUȚII PENTRU RESTAURAREA ANSAMBLULUI RUPESTRU Ansamblul rupestru, situat la 15 kilometri de litoralul Mării Negre și descoperit în anul 1957, adăpostește mărturii de necontestat privind existența primei biserici și a primelor chilii ale unei mănăstiri de pe teritoriul României. De altfel, camerele și galeriile săpate în dealul de cretă de la Basarabi - Murfatlar au zidurile inscripționate cu caractere grecești, chirilice, glagolitice, dar și cu rune, dovedind trecerea pe la țărmurile Mării Negre a străvechilor popoare nordice. Aflate într-un stadiu avansat de degradare, bisericuțele rupestre au intrat în atenția unor importanți specialiști români, care au dorit găsirea unor soluții inovatoare pentru stoparea acestui proces și reabilitarea lor cu costuri cât mai reduse. De curând, o echipă mixtă de specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie (ICECHIM) din Capitală, Universitatea Politehnică, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi Universitatea „Ovidius” Constanţa (UOC) a făcut publice rezultatele unei descoperiri de excepție. Este vorba despre descoperirea unei metode bazate pe nanomateriale, cu aplicaţii în restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural, în special a bisericuţelor de cretă de la Murfatlar. Acest lucru înseamnă, mai exact, crearea unui material compatibil cu creta, inovaţie ce va putea fi folosită cu succes pentru restaurarea bisericuţelor de cretă de la Basarabi - Murfatlar.

CONFERINȚE INTERNAȚIONALE Ansamblul rupestru, dar și soluțiile inovative de restaurare a acestuia au ajuns în atenția celor mai mari cercetători ai lumii cu prilejul a două conferințe internaționale, organizate la Madrid și, respectiv, Istanbul, la care a participat și Daniela Țurcanu-Caruțiu, expert al Ministerului Culturii în investigarea și conservarea operelor de artă prin metode fizico-chimice. Atât la conferința de la Madrid (11-13 iunie), găzduită de celebrul Muzeu Thyssen-Bornemisza, cât și la cea din Istanbul (10-14 septembrie), organizată la Universitatea Tehnică, Daniela Țurcanu-Caruțiu și-a prezentat comunicările selectate de comisiile științifice internaționale ale celor două prestigioase manifestări.

La conferința ART’14, de la Madrid, Daniela Țurcanu-Caruțiu a susținut în plen comunicarea „Weathering and Preservation of Chalk Stones from Basarabi Churches (Romania) / Protejarea și conservarea bisericuțelor de cretă de la Basarabi”, lucrare la care au mai contribuit și specialiștii Rodica-Mariana Ion, Radu-Claudiu Fierăscu, Irina Fierăscu, Mihaela-Lucia Ion, Maria Mihaly, Aurelia Meghea, Adina Rogozea.

La Întâlnirea Anuală a Asociației Europene a Arheologilor, de la Istanbul, de asemenea, Daniela Țurcanu-Caruțiu a prezentat o comunicare extrem de apreciată de cei aproximativ 2.000 de participanți la lucrări, realizată împreună cu o altă specialistă, prof. univ. dr. Rodica-Mariana Ion, de la ICECHIM, cu titlul „Byzantine, Baltic and Viking Influences on Basarabi - Murfatlar Church” / Influențe vikinge, baltice și bizantine asupra bisericuțelor de la Basarabi - Murfatlar”. În exclusivitate pentru „Telegraf”, conf. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu ne-a vorbit despre importanța participării unui specialist dobrogean la două evenimente internaționale de o asemenea anvergură, în cadrul cărora s-au pus în discuție metodele de restaurare și conservare a vestigiilor creștine din Dobrogea, de maxim interes pentru lumea științifică mondială.

COLABORARE CU BRITISH MUSEUM „Cea mai mare bucurie a mea de a participa la cele două conferințe mondiale a fost aceea că am cunoscut oameni deosebiți, cercetători de marcă de o extremă modestie, care m-au ajutat să aprofundez unele lucruri și care m-au integrat în circuitul lor. Astfel, am legat contacte, am propuneri pentru noi proiecte și aceasta datorită racordării la mediul oamenilor de știință de înaltă ținută, receptivi la cultura și civilizația românească. Intrând într-un asemenea circuit, nu te mai simți izolat, capeți o mai mare încredere în tine, mai ales atunci când realizezi faptul că patrimoniul cultural dobrogean e atât de bogat și prezintă atât de mult interes pentru cercetarea și știința mondială. E normal ca într-un loc binecuvântat cum e Dobrogea, aflat la confluențele Orientului cu Occidentul, să existe comori de neprețuit pentru omenire. Într-un fel, nu se poate concepe cercetare culturală fără raportarea la ceea ce s-a petrecut aici, în Dobrogea, mai cu seamă în secolele IX-XI, de când datează ansamblul rupestru de la Basarabi. O problemă nerezolvată, pe care o întâmpinăm în România, este cea a restaurărilor monumentelor istorice din piatră, din cretă, în special, iar la Istanbul am avut oportunitatea să leg contacte și să încep noi colaborări cu specialiști de la British Museum din Londra, unde există o secție de restaurare-conservare pentru toate tipurile de roci, și care s-au oferit să mă ajute pentru analize complexe cu ajutorul unei aparaturi performante (n.r. în cazul bisericuțelor de cretă de la Basarabi - Murfatlar)”.

Comunicările prezentate de Daniela Țurcanu-Caruțiu la cele două conferințe internaționale de la Madrid și Istanbul au suscitat pe loc interesul miilor de specialiști și experți invitați să participe din întreaga lume, dovadă fiind începutul unei colaborări cu experți britanici în domeniul restaurării tuturor tipurilor de roci. Comunicările au făcut parte din proiectul cu titlul „Chalk Restore - O abordare integrată pentru consolidarea monumentelor istorice de cretă cu ajutorul nanomaterialelor pe bază de tratamente. Un concept revoluţionar”, coordonat, din partea Universității „Ovidius” Constanța, de conf. univ. dr. Daniela Ţurcanu-Caruţiu.

Daniela Țurcanu-Caruțiu a mai menționat: „Pentru a ajunge să participi la asemenea manifestări de înalt profesionalism trebuie să treci proba unor comisii științifice alcătuite din importanți oameni de știință, care acceptă participarea pe baza unor articole transmise cu un an înainte. Selecția se face în funcție de interesul pe care comunitatea științifică îl are față de obiectivul cultural, dar și față de noutatea conținutului științific, precum și în funcție de profesionalismul și claritatea cu care autorii se exprimă. Pentru Dobrogea e o mare mândrie și o mare șansă ca un specialist să se poată prezenta în fața comunității științifice internaționale, să participe și să se poată instrui, să poată împărtăși acasă din experiența celorlalți metode și tehnici care să ajute la conservarea și protejarea patrimoniului cultural național ”.