Bisericuţele rupestre de la Murfatlar, în circuitul virtual turistic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Bisericuţele rupestre de la Murfatlar, în circuitul virtual turistic

Cultură 21 Aprilie 2012 / 00:00 713 accesări

Bisericuţele din cretă de la Murfatlar, aflate într-o avansată stare de degradare din cauza unui complex de factori naturali, dar şi antropici, vor putea fi „vizitate”, de acum înainte... virtual. Acest lucru este posibil prin lansarea proiectului „Misterul din dealul de cretă - Bisericile rupestre de la Basarabi - Murfatlar”, iniţiat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), cu finanţarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), cu sprjinul Consiliului Judeţean Constanţa (CJC).

Proiectul, cu o valoare de 60.230 lei, din care 88% finanţare nerambursabilă AFCN şi restul, de 7.230 lei, contribuţia solicitantului, MINAC, a fost lansat, vineri, în aula „Adrian Rădulescu” a muzeului beneficiar. La conferinţa de lansare au participat directorul MINAC, managerul proiectului, dr. Gabriel Custurea, asistent manager drd. Delia Cornea, consultantul IT Bogdan Niţescu, din partea CJC - membri ai echipei de proiect, precum şi consilierul superior din cadrul Direcţiei Coordonare Instituţii Subordonate a CJC, scriitoarea Mihaela Burlacu.

PREZENTARE 3D ŞI MACHETARE În cadrul proiectului vor fi realizate fotografii şi scanări 3D ale celor şase bisericuţe din secolele IX-X, săpate în dealul de cretă, care vor fi încărcate pe site-ul proiectului, al MINAC, dar şi al CJC. Totodată, se va realiza şi o machetă a bisericilor rupestre, care va fi postată la baza edificiului. Prezentarea 3D şi fotografiile din interior vor rula şi pe ecranele amplasate în interiorul muzeului constănţean beneficiar, cu explicaţii în română şi engleză.

Despre starea de conservare şi condiţiile climaterice, cât şi despre încercările succesive de protejare a importantului complex, a vorbit directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea. „Descoperirile de la Murfatlar au suscitat interes pentru că acolo se întâlnesc cel puţin trei urme de civilizaţie: stră-românească, bulgară şi nordică, vikingă, cel puţin după imaginile de pe pereţii acestor bisericuţe (...). Însă, loc de cercetare ar mai exista”, a precizat dr. Custurea.

„Sper că acest proiect va fi un prim pas spre un altul mai important: restaurarea şi conservarea complexului rupestru”, şi-a manifestat dorinţa asistent managerul de proiect, drd. Delia Cornea.

Proiectul, care a debutat în luna martie, se va încheia la începutul lunii iulie.

Din echipa de proiect mai fac parte consultantul de specialitate al MINAC, Cristina Talmaţchi, şi expertul instituţional CJC Ivonne Saghiu.



12