În timp ce oficialii americani au scos la licitaţie 30.000 de bitcoini, pe care se pusese sechestru odată cu închiderea site-ului Silk Road, sistemul digital de comercializare a monedei virtuale este în pericol de a-şi pierde credibilitatea ca sistem de plată independent, din cauza puterii tot mai mari pe care o acumulează un grup ce controlează calculatoarele care o emit. Valoarea stocului a fost evaluată la circa 17,7 milioane de dolari, iar la încheierea licitaţiei, valoarea unei monezi virtuale crescuse de 3,1 ori, la 597,41 dolari. În posesia autorităţilor americane se mai află circa 144.342 de bitcoini, găsiţi în calculatorul lui Ross Ulbricht, arestat în ancheta ce a dus la închiderea site-ului Silk Road.

Moneda virtuală este vândută şi cumpărată numai în schimburi valutare online, iar tranzacţiile permit deţinerea şi transferul anonim de valoare. Bitcoin foloseşte o bază de date distribuită, adică o bază de date controlată de un sistem de gestiune a datelor (Data Base Management System, DBMS), în care dispozitivele de stocare a informaţiilor sunt ataşate distribuitiv la mai multe calculatoare. Acestea pot să se afle fizic în aceeaşi locaţie ori să fie dispersate într-o reţea de calculatoare interconectate. Tranzacţiile sunt de la egal la egal (peer-to-peer), pentru a le inventaria, şi se foloseşte un sistem de criptare cu 32 de caractere pentru a furniza funcţii de bază pentru securitate, cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiţi decât de cel care îi deţine şi decât o singură dată. Bitcoinii pot fi salvaţi pe un computer personal sub forma unui fişier-portofel sau pot fi stocaţi cu un serviciu de portofel al unei terţe părţi, iar în ambele cazuri pot fi trimişi, prin intermediul internetului, oricărei persoane cu o adresă bitcoin. În ultimele săptămâni, un grup britanic, identificat drept GHash, a acumulat aproape jumătate din suma de bitcoini posibilă şi pentru scurt timp a deţinut chiar şi peste 50%. În acte, GHash este controlat de compania britanică CEX.IO Ltd.

MONOPOLUL NU INSPIRĂ ÎNCREDERE “Minerii” sunt persoanele care operează calculatoarele care ţin evidenţa bitcoinilor şi au posibilitatea de a crea monede suplimentare. “Minerii” pun în comun puterea lor de calcul pentru a răspândi riscul financiar al operaţiunilor de tranzacţionare a monedei digitale. Dacă grupul GHash acumulează mai mult de jumătate din puterea de calcul a bitcoinului, s-ar putea controla, în teorie, fluxul de tranzacţii, limita accesul la reţeaua de distribuţie şi ar putea păstra toți bitcoinii pentru el. Deşi GHash afirmă că este angajat în conservarea sistemului bitcoin ca o tehnologie de încredere, simplul fapt că un singur jucător poate deţine controlul majoritar ar putea submina încrederea în moneda virtuală, a cărei valoare este conferită doar de ceea ce oamenii sunt dispuşi să plătească pentru ea. Şi, de altfel, premisa de existenţă a monedei virtuale se bazează pe faptul că nicio autoritate unică nu va controla cea mai mare parte a puterii de emitere a bitcoinului.

Valoarea bitcoinului a scăzut cu 6% într-o săptămână, la circa 600 dolari, pe măsură ce ameninţarea reprezentată de GHash a devenit tot mai clară. Totuşi, declinul se încadrează în fluctuaţiile normale, bitcoin fiind o monedă extrem de volatilă. Sistemul digital de emitere a monedei virtuale permite oamenilor să trimită bani prin internet, fără a-i trece prin bănci. Acest lucru se traduce prin costuri de tranzacţie mici, dar aceasta înseamnă, de asemenea, că bitcoinii pot fi deturnați în activităţi ilegale, cum ar fi spălarea de bani sau vânzarea de droguri. Bitcoinii au devenit şi o ţintă a speculatorilor, iar valoarea lor a crescut de o sută de ori în doi ani.

INDUSTRIE… GHash a anunţat că doreşte să protejeze sistemul bitcoin, dar nu vrea să renunţe la controlul de 50% pe care îl deţine în prezent. Reprezentanţii GHash au mai precizat că vor organiza o masă rotundă cu actorii-cheie din sistemul bitcoin, luna aceasta, pentru a discuta şi negocia împreună modalităţile de a aborda descentralizarea “mineritului” şi transformarea sa într-o industrie. Specialişii afirmă că problema trebuie rezolvată într-o manieră foarte drastică, spre a reduce stimulentele pentru a crea rezerve.

PERICOLUL SPECULEI Din punct de vedere tehnic, bitcoinii sunt secvenţe de numere, cu migală produse de calculatoare, prin milioane de calcule. Tranzacţiile cu bitcoini sunt înregistrate într-un registru virtual public, cunoscut sub numele de blockchain. “Minerii” sunt responsabili de înregistrările în blockchain, în timp ce computerele lor efectuează calculele pentru a emite bitcoini. Ar putea dura ani până când un singur calculator “minier” ar putea produce o serie de monede şi nu există nicio modalitate de a şti momentul în care acest lucru s-ar putea produce. “Minerii” împart bitcoini între ei în funcţie de activitatea desfăşurată, oferind un flux de venituri stabile. Minerii mai au posibilitatea de a crea rezerve, numite “piscine”, care nu sunt create pentru a pune în pericol încrederea acordată bitcoinului, ci sunt un efect secundar al creşterii numărului de tranzacţii.

Deşi, aparent, este moneda momentului, băncile din UE ar trebui să evite monedele virtuale, precum bitcoin, până la introducerea unui sistem de reguli care să împiedice abuzurile, este avertismentul Autorităţii Bancare Europene (ABE). Agenţia a cerut UE să dezvolte sisteme de siguranţă pentru platformele de tranzacţionare şi să înfiinţeze organisme care să supravegheze toate monedele virtuale, pentru a oferi siguranţă că acestea nu sunt manipulate. Între timp, băncile ar trebui să se abţină de la cumpăra, păstra sau vinde astfel de monede.

Monedele virtuale au intrat în atenţia autorităţilor de reglementare şi procurorilor la nivel global. Mt. Gox, la un moment dat cea mai mare platformă de tranzacţionare pentru bitcoini, a declarat falimentul în acest an, în contextul suspiciunilor că ar fi pierdut 850.000 de bitcoini. De asemenea, banca centrală a Chinei a interzis anul trecut instituţiilor financiare să deruleze tranzacţii cu monede virtuale. ABE a identificat peste 70 de riscuri legate de monedele virtuale, inclusiv vulnerabilitatea acestora la activităţi criminale şi spălare de bani. Bitcoin a dobândit credibilitate după ce mai multe organisme de reglementare şi aplicare a legii din SUA au afirmat în audieri în Senat că moneda ar putea fi o modalitate legitimă de schimb.